Melatonina, un supliment pentru a preveni și trata infecția cu COVID-19

 În articolul anterior am discutat despre vitamina D și utilitatea sa posibilă în prevenirea și tratamentul infecției cu COVID-19. Astăzi vorbim despre un alt supliment care poate servi la prevenția și tratamentul infecției cu coronavirus, respectiv melatonina.

 Melatonina este un hormon care se găsește în mod natural în corpul nostru. Melatonina este produsă din aminoacidul esențial numit triptofan, prin transformarea serotoninei în melatonină în glanda pineală (care se află la baza creierului). Printre funcțiile cele mai importante ale melatoninei le menționăm pe următoarele:

 - Reglarea ceasului biologic;

 - Stimularea secreției hormonului de creștere;

 - Reglarea poftei de mâncare;

 - Modularea producției de gonadotropine (care sunt responsabile de dezvoltarea și funcționarea ovarelor și testiculelor);

 - Combaterea acțiunii nocive a radicalilor liberi datorită acțiunii sale antioxidante;

 - Modularea sistemului imunitar ajutând la inhibarea unor infecții, deoarece crește apărarea naturală a organismului.

 Melatonina poate ajuta la reducerea infecției cu coronavirus (COVID-19) și poate reduce consecințele nocive ale acesteia. Melatonina nu atacă direct virusul, ci favorizează mai degrabă mecanismele de apărare ale corpului uman.

Sistemul imunitar și COVID-19

 Există două tipuri de imunitate, respectiv cea înnăscută (oarbă) și cea adaptivă. Imunitatea înnăscută este activată atunci când corpul nu are alte opțiuni de a se proteja împotriva invaziei unui agent patogen. Imunitatea adaptivă este inteligentă și îndreptată împotriva agentului patogen care provoacă boala.

  În cazurile de patologii cauzate de noi agenți patogeni, ca în cazul COVID-19, singurul răspuns defensiv posibil este cel care folosește imunitatea oarbă, înnăscută. Din păcate, chiar dacă este singura modalitate de apărare împotriva intrusului, în unele cazuri provoacă mai mult rău decât bine. La unii oameni, răspunsul imunitar înnăscut care reține virusul este exagerat și declanșează un răspuns inflamator brutal inițiat de celulele macrofage care eliberează citokine inflamatorii.

 Administrarea melatoninei poate încetini răspunsul orb, activând în același timp răspunsul adaptativ, așa cum s-a demonstrat într-un eseu publicat în revista „Cercetări despre melatonină”. Mortalitatea cauzată de boli infecțioase cu virus mortal, cum ar fi SARS, MERS, COVID-19 și gripa aviară este adesea cauzată de un răspuns imun incontrolat, imun și de inflamații distructive. Majoritatea bolilor virale se auto-limitează cu ajutorul sistemului imunitar adaptiv activat. Această activitate depinde de proliferarea celulelor și, prin urmare, necesită câteva săptămâni pentru a se dezvolta. Pacienții sunt vulnerabili și mortalitatea apare în general în această perioadă.

 Controlul răspunsului imun înnăscut și reducerea inflamației în această perioadă va crește toleranța pacientului și va reduce mortalitatea. Cercetătorii din întreaga lume caută în prezent remedii și medicamente care reduc inflamația și modulează răspunsul imun, iar melatonina poate fi unul dintre acestea. Producem melatonină din triptofan. Secreția de melatonină scade odată cu vârsta și acest lucru poate explica mortalitatea ridicată la persoanele în vârstă care sunt mult mai afectate de coronavirus în comparație cu tinerii.

Melatonina și prevenirea infecției cu COVID-19

 Câteva studii recente evidențiază potențialul curativ al hormonului melatonină administrat pacienților cu o fază avansată de infecție cu COVID-19. Există chiar și companii care au început să producă preparate de melatonină pentru aplicare intravenoasă, pentru pacienții aflați în stadii critice ale bolii și care nu pot lua hormonul pe cale orală (forma obișnuită de tratament).

 Oamenii de știință și medicii de la clinica Granada Inymel Biomedica (Spania) lucrează la realizarea unui medicament complementar pentru tratamentul coronavirusului. Medicamentul, un preparat de melatonină injectabil, a fost deja testat pe animale de laborator și pe pacienți umani în două studii clinice pentru pacienții cu sepsis și nou-născuții cu lipsă de oxigen la naștere. Medicamentul, aflat încă în faza experimentală, este dezvoltat conform unui studiu clinic realizat de această clinică din Granada.

 Un tratament cu melatonină în doze mici (5-10 mg / zi pentru un adult) ar putea avea un efect preventiv sau, cel puțin, atenuant la persoanele expuse riscului de infecție sau la cele deja infectate, asimptomatice sau cu probleme ușoare. Acest lucru ar putea reduce numărul de persoane care trebuie să fie internate în secțiile de terapie intensivă și, astfel, să ușureze presiunea actuală asupra capacității spitalelor din întreaga lume, potrivit doctorului Jan Tesarik, directorul clinicii Margen din Granada (Spania). Această eficacitate ridicată a melatoninei se datorează efectelor sale de protecție antioxidante, anti-inflamatoare și mitocondriale, permițând astfel celulei să-și crească capacitatea defensivă (de apărare).

            Melatonina: un hormon, multe funcții

 Știm că melatonina este un hormon foarte important legat de ciclurile circadiene care ne influențează viața, cum ar fi ritmul somn/veghe. Cu toate acestea, există tot mai multe studii care ne permit să cunoaștem alte funcții ale acestui hormon interesant în corpul nostru. O echipă de cercetători de la Institutul Internațional de Melatonină, un centru de cercetare biomedicală condus de doi profesori de Fiziologie la Universitatea din Granada (Spania), studiază ani de zile melatonina cu aceste concluzii:

 1. Melatonina are un rol antioxidant

 Melatonina care este sintetizată ritmic în glanda pineală are funcții de sincronizare a ritmurilor circadiene, însă de asemenea, melatonina este sintetizată în multe alte țesuturi diferite, unde s-a constatat că are o funcție antioxidantă, neutralizând radicalii liberi care se produc în mitocondriile celulare.

 2. Melatonina are o acțiune anti-inflamatorie

 Când sistemul imunitar înnăscut este activat de un stimul, o serie de citokine pro-inflamatorii sunt sintetizate pentru a apăra organismul. În același timp, sunt produse altele care scad inflamația până la dispariția stimulului. Melatonina extrapineală este capabilă să regleze nivelurile de substanțe care sunt mediatori ale inflamației în această primă fază. Conform cercetătorilor, aceste acțiuni ar putea sugera un rol pentru melatonină aplicat la îmbătrânirea sănătoasă, infecțiile sistemice sau bolile inflamatorii.

Melatonina: sinergii terapeutice

 Acțiunile melatoninei la nivel imunitar reflectă încă o dată interconexiunea existentă între sistemul imunitar, nervos și endocrin; relație observată deja în multe tulburări, precum: stresul cronic, depresie, tulburări de comportament, infecții, boli autoimune și inflamatorii, etc. Abordările terapeutice care iau în considerare dezechilibrele la aceste trei niveluri, probleme care stau la baza decompensării persoanei sunt din ce în ce mai necesare.

 În acest sens, micro-imunoterapia este un instrument care poate fi utilizat în sinergie cu alte tratamente și care se orientează în mod specific la nivelul semnalizării imunitare pentru a promova un răspuns imun echilibrat și reglat, care este susținut pe termen lung.
Și, la fel ca pentru o viață sănătoasă, este necesar un ritm biologic armonios și o reglare a proceselor de oxidoare/reducere, este important, de asemenea, ca organismul să poată regla nivelurile de inflamație și să facă față amenințărilor externe.

Cine poate lua suplimente cu melatonină?

 Orice persoană poate lua melatonină fără riscuri vizibile pentru sănătatea sa.
Efectele secundare ale melatoninei sunt foarte rare și toate sunt destul de neplăcute decât cu adevărat periculoase. Unele persoane pot suferi o ușoară durere de cap, amețeli, stări de greață sau somnolență persistentă, sentimente depresive pe termen scurt, tensiune arterială scăzută sau dezorientare. Cu toate acestea, majoritatea acestor reacții adverse rezultă dintr-o combinație de melatonină cu alte medicamente, cum ar fi antidepresivele, anticoagulantele, anticonvulsivele, contraceptivele sau imunosupresoarele.

Cum se produce melatonina?

 Când afară începe să se întunece, creierul nostru, în special glanda pineală, începe să secrete melatonină, numită și molecula somnului sau a întunericului. Pe măsură ce se întunecă, secreția de melatonină crește, atingând vârful maxim între orele două și patru dimineața; de acolo și până în zori producția sa este în scădere și așa se întâmplă zi de zi de-a lungul vieții noastre. Când melatonina începe să se producă, adormim și când încetează să apară, ne trezim. Viteza producției de melatonină este ciclică și depinde de lumina artificială și de lumina soarelui.

 Atunci când melatonina este secretată, aceasta este distribuită prin fluxul sanguin în întregul corp, ajungând la fiecare dintre celulele noastre și apoi se întâmplă ceva magic. Toate celulele noastre sunt sincronizate și își resetează ceasul, astfel încât toate funcțiile corpului nostru sunt perfect reglate.

 S-a descoperit recent că melatonina acționează ca un puternic antioxidant, luptând cu radicalii liberi și, prin urmare, cu îmbătrânirea și debutul cancerului. De asemenea, melatonina modulează sistemul imunitar ajutând corpul nostru să facă față unor infecții și să elimine posibile celule mutante. Melatonina stimulează secreția hormonului de creștere, de aceea creștem în timp ce dormim, când nivelul de melatonină este ridicat și de aceea la 10 ani, când încă suntem în creștere, va trebui să dormim mai mult ca la 30 de ani.

 Când există o scădere a producției de melatonină, apar tulburări de somn, tulburări de dispoziție, sunt favorizate îmbătrânirea celulară și inflamația cronică a țesuturilor, aceasta fiind originea multor boli, inclusiv a cancerului.

Cum se poate crește producerea de melatonină?

 Vârsta determină scăderea nivelului de melatonină. De la vârsta de 35 de ani începem să producem mai puțin din această moleculă, dar influențează și aportul de medicamente, cum ar fi cele hipnotice și anxiolitice, precum și munca pe timp de noapte sau un exces de lumină artificială în timpul somnului.

 Melatonina este sintetizată din triptofan. Mai întâi, triptofanul este transformat în serotonină și apoi în melatonină. Concentrația de serotonină din creier este proporțională cu concentrația de triptofan din plasmă și creier. La rândul său, serotonina este transformată în molecula de N-acetilserotonină, un precursor al melatoninei. Este important ca dieta noastră să fie bogată în triptofan, pentru ca organismul să sintetizeze în mod natural cantitățile ideale de serotonină și melatonină.

 Există unele alimente bogate în melatonină care ne pot ajuta să ne reglăm somnul și să armonizăm funcționarea celulelor, precum: nucile, fisticul, cireșele, căpșunile, afinele, bananele, ananasul, portocalele, fulgii de ovăz, cerealele integrale, leguminoasele, mai ales dacă sunt încolțite (cele mai ușor de încolțit leguminoase sunt fasolea Mung sau soia verde, lucerna și lintea), orezul integral și roșiile.

 

 Consultați-vă cu medicul dumneavoastră înainte de a lua orice medicament sau supliment alimentar.

 Traducerea și adaptarea unui articol scris de Dr. Odile Fernandez

Surse bibliografice:

1. Tan, D.X. and Hardeland, R. 2020. Potential utility of melatonin in deadly infectious diseases related to the overreaction of innate immune response and destructive inflammation: focus on COVID-19. Melatonin Research. 3, 1 (Mar. 2020), 120-143.

2. Zhou, Y., Hou, Y., Shen, J. et al. Network-based drug repurposing for novel coronavirus 2019-nCoV/SARS-CoV-2. Cell Discov 6, 14 (2020).