Cele mai bune alimente pentru perioada verii

Cele mai bune alimente pentru vară Alimentele răcoritoare tind să existe din abundenţă în timpul sezonului cald. Iată câteva dintre alimentele cele mai recomandate a fi consumate pe timpul verii, datorită proprietăților lor binefăcătoare şi hidratante pentru organism:

 1. Germenii și lăstarii

 Germenii şi lăstarii sunt mici ca dimensiuni, comparativ cu legumele de exemplu, însă sunt plini de nutrienţi, inclusiv vitamine, minerale, antioxidanţi şi enzime care ne protejează contra daunelor produse de radicalii liberi.

 Germenii şi lăstarii sunt incluşi în categoria alimentelor răcoritoare şi sunt perfecţi pentru a fi adăugaţi în salatele de legume, în sandviciuri sau în supe. Sunt în special delicioşi în combinaţie cu avocado proaspăt. Germenii şi lăstarii pot fi adăugaţi de asemenea în sucurile preparate în casă sau shake-uri. Aceştia sunt de asemenea bogaţi în proteine, iar germenii de floarea-soarelui conţin de exemplu grăsimi sănătoase, acizi graşi esenţiali şi fibre – elemente importante pentru o sănătate optimă.

 2. Pepenele roșu și pepenele galben

 Pepenele roşu conţine 91% apă. Iată de ce a consuma pepene roşu într-o zi călduroasă  de vară este o modalitate savuroasă şi în acelaşi timp sănătoasă pentru a ne menţine hidrataţi şi pentru a evita astfel deshidratarea la care suntem predispuşi pe timpul verii. Pepenele roşu este de asemenea o sursă excelentă de licopen, care se ştie că este un antioxidant bun şi că are şi proprietatea de a inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.

 Mult timp s-a sugerat că activitatea antioxidantă a licopenului este mai puternică decât cea a carotenoidelor, precum beta-carotenul. În cadrul unui studiu medical recent, după ce s-au controlat alţi factori de risc, precum vârsta înaintată şi diabetul, s-a descoperit faptul că bărbaţii care aveau niveluri mai ridicate de licopen în sânge erau cu 55% mai puţin predispuşi să sufere de o tulburare cerebrală.

 Pepenele roşu conţine de asemenea citrulină, care în corp se transformă în L-arginină, care este un precursor al oxidului nitric. Oxidul nitric poate ajuta la menţinerea vaselor de sânge relaxate, care este unul din motivele pentru care poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale.

 La ce mai este bun pepenele roşu? Pepenele roşu este bogat şi în substanţe antiinflamatorii. De exemplu, pepenele roşu conţine antioxidantul antiinflamatoriu numit licopen, menţionat anterior, precum şi cucurbitacina E sau triterpenoid.

 Acesta blochează activarea durerii şi enzima numită ciclooxigenaza care cauzează inflamaţia din organism.

 Chiar dacă este foarte sărac în calorii (aproximativ 46 de calorii are o cană cu miez de pepene), pepenele roşu conţine şi o varietate impresionantă de alţi nutrienţi importanţi incluzând:

 - Vitamina C

 - Vitamina B6

 - Potasiu

 - Vitamina A

 - Magneziu

 Nu doar pepenele roşu este benefic în timpul verii, ci şi binecunoscutul şi deliciosul pepene galben.

 De exemplu, pepenii galbeni sunt o sursă excelentă de antioxidanţi, precum vitamina C și vitamina A (sub formă de carotenoizi). Pepenii galbeni mai conţin şi nutrienţi importanţi precum potasiu, acid folic, cupru, vitamine din grupa B, vitamina K, magneziu şi fibre.

 3. Castraveții

 La fel precum pepenele roşu, castraveţii sunt compuşi în principal (95%) din apă, tocmai de aceea sunt un aliment ideal, hidratant şi răcoritor. Castraveţii sunt de ajutor, de asemenea, la reducerea răspunsului inflamatoriu din corp, conform binecunoscutului nutriţionist David Wolfe.

 Studiile medicale au sugerat faptul că extractul de castravete ajută la reducerea inflamaţiei din corp, în principal prin inhibirea activităţii enzimelor pro-inflamatorii (inclusiv ciclooxigenaza 2 sau COX-2).

 Castraveţii conţin în plus numeroşi antioxidanţi, incluzând aici vitamina C şi beta-carotenul. Castraveţii mai conţin şi flavonoizi, precum quercetina, apigenina, luteolina şi kaempferol, care oferă numeroase beneficii suplimentare.

 De exemplu, multe persoane consideră că quercetina este un antioxidant care evită eliberarea histaminei — transformând alimentele bogate în quercetina în "antihistaminice naturale" (substanţele antihistaminice ameliorează toate simptomele declanşate de diverse alergii). Kaempferolul, la rândul său, poate ajuta la combaterea cancerului şi la reducerea riscului de a suferi de boli cronice, precum bolile cardiace.

 Castraveții sunt de asemenea o sursă de vitamine din grupa B, inclusiv vitamina B1, vitamina B5 şi vitamina B7 (biotina). Vitaminele din grupa B sunt cunoscute că ajută la ameliorarea sentimentelor de anxietate şi a efectelor dăunătoare ale stresului.

 4. Roșiile

 Există un motiv întemeiat pentru a include şi roşiile în categoria alimentelor răcoritoare şi ideale pentru a fi consumate vara, deoarece sunt bogate în flavonoizi şi alte substanţe fitochimice care au proprietăţi anti-cancerigene.

 Roşiile sunt o sursă excelentă de luteină, zeaxantină şi vitamina C (care este mai concentrată în substanţa gelatinoasă care înconjură seminţele), precum şi de vitaminele A, E şi vitamina B, potasiu, mangan şi fosfor.

 Roşiile reprezintă o sursă în mod particular concentrată de licopen. Pe lângă faptul că ajută la reducerea riscului de atac cerebral, s-a demonstrat de asemenea că licopenul din roşii este util pentru prevenirea şi tratarea cancerului de prostată. Se recomandă ca roşiile proaspete, preferabil din culturi în care nu s-au folosit îngrăşăminte chimice, să fie consumate cât mai des, atât în salate de legume, cât şi sub formă de suc proaspăt sau ca adaos la diverse sosuri, supe, etc.

 5. Rubarba

 Rubarba este o plantă asemănătoare cu tijele de ţelină, însă este de culoare roz. De la rubarbă se consumă tulpina, care poate fi gătită, se pot face din ea diverse deserturi (prăjituri, tarte, gem sau plăcintă) sau poate fi consumată ca atare, crudă. Se pare că rubarba are o istorie îndelungată şi a fost folosită încă din timpuri îndepărtate în China în scopuri medicinale.

 Rubarba este bogată în fibre, tocmai de aceea a fost folosită în medicina tradiţională chineză pentru ameliorarea durerilor de stomac şi ca remediu natural în caz de constipaţie. O porţie de o cană de rubarbă conţine nivele ridicate de vitamina K, vitamina C, vitamina A şi calciu, împreună cu acid folic, riboflavină, niacină, vitamina B şi acid pantotenic. Rubarba oferă de asemenea minerale importante, incluzând aici manganul, fierul, potasiul şi fosforul.

 Datorită gustului său amar, rubarba se întâlneşte adeseori în reţete cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori naturali. Însă o modalitate mai sănătoasă (şi mult mai răcoritoare) de a o consuma este de a o include într-un suc proaspăt stors de legume. Amintiţi-vă, doar tijele de rubarbă pot fi consumate, iar frunzele sale sunt otrăvitoare datorită nivelelor ridicate de acid oxalic.

 6. Frunzele de păpădie

 Frunzele de păpădie conțin vitaminele A, C și K, dar și calciu, fier, mangan și potasiu. Frunzele de păpădie au de asemenea proprietăți antioxidante și pot fi utilizate în salate, supe, sucuri de legume sau pot fi uscate și folosite sub formă de infuzie. Frunzele de păpădie conțin:

 - Beta caroten (sunt sursa cea mai bogată de caroten dintre toate verdețurile);

 - Numeroși flavonoizi, printre care de patru ori mai mult betacaroten decât în brocoli;

 - Vitamina K1 (care ajută la coagularea sângelui și protejează oasele);

 - Vitamine, inclusiv acid folic, riboflavină, piridoxină, niacină și vitaminele E și C

 - Minerale, precum magneziu, calciu, potasiu, mangan și fier

 Fibre alimentare care ajută la prevenirea constipației și la menținerea unui tract digestiv sănătos și de asemenea scad nivelului de LDL sau de “colesterol rău”, prin interferarea cu modul în care organismul absoarbe colesterolul din alimente.

 7. Citricele

 Portocalele, pomelo, lămâile și limesurile (lămâile vezi), toate au beneficii multiple și merită să fie consumate și pe timpul verii. Citricele sunt bogate în fibre și în vitamina C și conțin și alți antioxidanți cunoscuți precum flavonoizii care au un rol important în lupta contra bolilor cardiace, a cancerului și diverselor inflamații. De asemenea, se pare că proprietățile anti-oxidante și anti-inflamatorii ale citricelor pot avea pueden un rol cheie în activitatea contra diferitelor boli degenerative și în particular contra bolilor cerebrale.

 Citricele sunt ușor de introdus în alimentație; pot fi consumate ca atare sau sub formă de suc proaspăt, pot fi folosite în sosurile pentru salate, pentru prepararea limonadelor și a băuturilor răcoritoare de vară, etc. Mai ales vara, sucul de portocale și limonadele ajută la hidratare care este esențială pe timpul verii.

 8. Bananele

 Bananele conțin dopamină, o substanță chimică naturală care conferă bună-dispoziție. Bananele sunt de asemenea bogate în vitaminele din grupa B, inclusiv vitamina B6, care ajută la calmarea sistemului nervos și magneziu, un alt nutrient asociat cu starea de bună-dispoziție. În plus, bananele sunt o sursă bună de fibre, vitamina A și antioxidanți.

 Bananele conțin și fructooligozaharide (FOS), care sunt un tip de probiotice care ajută la hrănirea bacteriilor benefice din corp și măresc capacitatea acestuia de a absorbi calciu. Referitor la acest aspect, nutriționista Laura Flores a precizat în revista Live Science următoarele:

 "Bananele sunt bogate în antioxidanți, deoarece pot oferi protecție contra radicalilor liberi, cu care ne aflăm în contact zilnic... Bananele sunt cunoscute ca remedii împotriva retenției de apă, protejează contra diabetului de tip 2, ajută la pierderea în greutate, întăresc sistemul nervos și ajută la producerea de globule albe, datorită nivelului ridicat de vitamina B6 pe care bananele o conțin”.

 9. Cresonul (năsturelul)

 Cresonul sau năsturelul este o plantă aromatică perfectă pentru o zi călduroasă de vară. De fapt, germenii de creson se pare că sunt cei mai bogați în nutrienți, având chiar mai mulți decât germenii de brocoli sau de floarea-soarelui. Cresonul conține 17 nutrienți – incluzând potasiu, fibre, proteine, calciu, fier, tiamină, riboflavină, niacină, acid folic, zinc și vitaminele A, B6, B12, C, D, E și K.

 Cresonul, care este asemănător cu frunzele de rucola, poate fi adăugat în salatele de legume, în supe și în sandviciuri, atât ca atare, cât și sub formă de germeni. Această plantă are numeroase proprietăți curative, de exemplu scade nivelele trigliceridelor și crește în mod semnificativ nivelele de luteină și de beta-caroten.

 În plus, adăugarea cresonului în alimentație poate provoca reduceri semnificative ale ADN-ului deteriorat care afectează globulele, iar studii de ultimă oră au arătat că "cresonul este relaționat cu un risc mai mic de cancer și o posibilă modulare a stării antioxidante prin creșterea concentrațiilor de carotenoizi."

Mâncați pepenii separat și alte sfaturi pentru consumul fructelor

 Se știe că pepenele galben este un fruct răcoritor și recomandat să fie consumat în timpul verii, însă cel mai bine este să-l consumați separat. Dr. Wayne Pickering, medic naturopat, referindu-se la principiile combinațiilor dintre alimente afirmă (și nu este singurul) că o combinație greșită a alimentelor va avea întotdeauna ca efect aciditate, tulburări stomacale, gaze și flatulență.

 Pentru a evita toate acestea, în cazul pepenilor se recomandă să fie consumați separat, preferabil cu o oră sau două înainte de masă. Pepenele galben mai ales, nu se digeră bine împreună cu alte alimente sau fructe.

 Amintiți-vă că în privința unei alimentații corecte și sănătoase, varietatea este o cheie importantă. Există multe alimente care sunt benefice pe timpul verii și care nu au fost menționate în acest articol. Iată alte câteva alimente potrivite pentru a fi consumate în sezonul cald:

 - Spanacul

 - Dovleceii

 - Salata verde și verdețurile în general

 - Varza

 - Țelina

 - Sparanghelul

 - Menta

 - Coriandrul