Șofranul, condimentul cu proprietăți medicinale

Șofranul, condimentul cu proprietăți medicinale

Șofranul, condimentul cu proprietăți medicinale Acest condiment este originar din Europa, iar în prezent se cultivă în diverse țări, precum Franța, Grecia, Spania și Iran, printre altele. Șofranul se obține din florile de Crocus sativus, ale cărei stamine se usucă pentru a se obține acest condiment special. Floarea din care se obține șofranul are culoarea violet, iar staminele sale au o nuanță portocalie roșiatică. În prezent, șofranul este considerat cel mai scump condiment din lume, deoarece din aproximativ 225.000 stamine sunt necesare pentru a obține 456 g de șofran.

Proprietățile nutriționale ale șofranului

 Compușii responsabili de gustul și aroma șofranului sunt în principal safranalul și picrocrocina, în timp ce culoarea acestuia se datorează unui compus de tip carotenoid numit crocina, care este foarte apreciat ca și colorant.

 Șofranul conține minerale importante precum cupru, potasiu, calciu, mangan, fier, magneziu și zinc. În plus, șofranul este un condiment bogat în vitamina A și vitamina C, care se știe că întăresc sistemul imunitar, precum și câteva vitamine din complexul B.

Beneficiile șofranului pentru sănătate

 Utilizarea acestui condiment nu a fost limitată doar la domeniul gastronomiei, deoarece proprietățile sale medicinale au fost apreciate și studiate încă din timpuri străvechi.

 S-a dovedit că șofranul are puternice proprietăți antioxidante, ajutând astfel la prevenirea anumitor boli și afecțiuni, prin combaterea efectelor stresului oxidativ. Șofranul este un puternic remediu antioxidant (de 300 de ori mai puternic decât vitamina E) imunostimulator, antiviral (indicat în HPV, HIV, virusul herpetic, virusul Epstein Barr, virusurile hepatice etc.), antifungic și antibacterian.

 Șofranul are de asemenea proprietăți antiinflamatorii și reduce nivelele lipidelor din sânge, de aceea se recomandă utilizarea sa în cazuri de astenie, meteorism, amenoree, gingivită și dureri de dinți. Unele remedii cu șofran includ aplicații pentru îmbunătățirea stării emoționale și combaterea depresiei, precum și ameliorarea tulburărilor digestive sau calmarea durerilor gingivale în cazul copiilor.

 Numeroase studii medicale au demonstrat faptul că acest condiment impulsionează digestia,  poate ajuta la prevenirea anumitor tipuri de cancer și este un remediu contra bolilor de tip neurologic precum boala Alzheimer, probleme de memorie, insomnie și stări depresive.

Afecțiuni în care se recomandă șofranul

 Șofranul poate fi considerat un bun aliat pentru menținerea unei bune stări de sănătate, datorită proprietăților sale deosebite. Să vedem în ce afecțiuni este recomandat consumul șofranului:

 - Șofranul reduce tensiunea arterială: Conform unui studiu medical recent, consumul de șofran poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale, tocmai de aceea este un condiment recomandat în special persoanelor care suferă de hipertensiune.

 - Șofranul protejează sănătatea oculară: Datorită carotenoizilor pe care îi conține, șofranul poate preveni degenerarea maculară relaționată cu înaintarea în vârstă și poate reduce daunele cauzate de lumina solară la nivelul ochilor.

 - Șofranul stimulează digestia: Șofranul stimulează procesul digestiv, ajută la tonifierea organelor aparatului digestiv și stimulează producerea secrețiilor gastrice precum bila, impulsionând astfel procesul digestiei.

 - Șofranul combate stările depresive: Consumul șofranului sau al extractului de șofran, poate ajuta la ameliorarea stării emoționale și poate combate inclusiv depresiile ușoare. Deoarece șofranul conține 5-hidroxitriptofan, acesta stimulează fluxul sanguin către creier și produce serotonina, care îmbunătățește starea de spirit, reduce depresia și anxietatea.

 - Șofranul combate durerile menstruale: Șofranul se poate consuma pentru combaterea durerilor caracteristice perioadelor menstruale sau cu câteva zile înainte pentru a le preveni. Șofranul scade nivelul de cortizol (hormonul stresului) și crește nivelul de estrogeni, în cazul femeilor femeile care suferă de sindromul premenstrual.

 - Șofranul combate durerile musculare: Una din aplicațiile externe ale șofranului constă în măcinarea acestui condiment și diluarea sa în miere. Acest amestec se poate aplica pe zona dureroasă și se lasă să acționeze câteva minute, iar apoi se clătește cu apă călduță. Acest remediu este indicat pentru relaxarea mușchilor și reducerea durerilor musculare.

 - Șofranul poate preveni anumite tipuri de cancer: Datorită proprietăților sale antioxidante, șofranul poate fi util pentru prevenirea anumitor tipuri de cancer (de sân, colon, prostată, plămâni și sarcom). Crocinul și șafranalul din șofran inhibă creșterea tumorilor cancerigene din organism datorită proprietățile lor anticancerigene și antimutagenice. În prezent se continuă studiile științifice referitoare la proprietățile acestui condiment de a combate dezvoltarea tumorilor.

Cum se consumă șofranul?

 Uz intern: - Pudra de șofran se poate administra câte o jumătate de linguriță de trei ori pe zi, în amestec cu suc de fructe (morcovi, mere, portocale, struguri) sau de legume;
 - Tinctura de șofran se poate administra în doze de câte 15-20 de picături pe zi. Şofranul sub formă de tinctură este indicat în tulburările menstruale, depresie, tuse, astm bronşic, febră, gută, boli biliare şi hepatice, dispepsii, atonie gastrică, meteorism abdominal şi balonări.

 Uz extern: Șofranul sub formă de extract, pulbere sau tinctură este un remediu eficient în cazul afecţiunilor hemoroidale, echimozelor, durerilor musculare, conjunctivitelor, colicilor menstruale, flegmoanelor şi durerilor dentare.

Contraindicații pentru șofran

 Chiar dacă șofranul ca și condiment este considerat perfect sigur pentru consum, nu este recomandat consumul său excesiv, deoarece în doze mari poate provoca avort spontan în cazul femeilor însărcinate. De asemenea, nu este indicat deloc consumul șofranului în timpul sarcinii și al alăptării.

 Unele persoane pot prezenta anumite reacții alergice în timpul consumului de șofran, precum: greață, amețeli, somnolență, dureri de cap, anxietate și senzația de uscăciune a gurii și mucoaselor.

 Șofranul în doze mari este nesigur și poate provoca intoxicații, îngălbenirea pielii, ochilor și mucoaselor, vărsături, scaun cu sânge, sângerare nazală, amorțeli și alte efecte secundare grave. Dozele de 12-20 de grame pot chiar provoca moartea prin intoxicare. Trebuie evitat să se consume mai mult de 1.5 grame de șofran zilnic, precum și un consum prelungit, deoarece poate afecta starea de sănătate.

 Șofranul trebuie să fie păstrat într-un loc uscat, într-un recipient închis și ferit de lumina soarelui, care îi poate altera compoziția și reduce calitatea.