Mesteacănul, un arbore vindecător
Mesteacănul este un arbore originar din Sud-estul Asiei și care se găsește de asemenea în aproape toate pădurile din Europa. Mesteacănul aparține familiei Betulaceea, iar denumirea sa științifică este Betula Pendula. Mesteacănul alb poate ajunge să măsoare aproximativ 22 metri înălțime, scoarța sa este albă, iar frunzele au o culoare verde intens și sunt ovale, ascuțite și alternează în perechi.
În ceea ce privește alte specii de mesteacăn (aproximativ 40), toate au aceleași proprietăți curative, iar dintre aceste varietăți cele mai cunoscute sunt pendula, laciniata, pubescens, carpathica, alpestris, carpinifolia, etc.
Toate speciile de mesteacăn conțin o substanță care are o nuanță gri-închis și care este cunoscută sub denumirea “sevă de mesteacăn”. Această esență se produce atunci când prin umezirea scoarței de mesteacăn se favorizează acțiunea unui ferment numit betuloză. Seva de mesteacăn este recunoscută datorită proprietăților sale terapeutice care au fost testate și prin numeroase studii medicale și se poate utiliza atât intern, cât și extern. De exemplu, aplicată extern, seva de mesteacăn ajută la tratarea multor tipuri de patologii și boli ale pielii cum ar fi psoriazisul, eczemele, dermatitele, etc.
De la mesteacăn se folosesc atât frunzele, cât și scoarța pentru a se prepara diverse remedii naturiste. Este recomandat ca frunzele să se culeagă la sfârșitul primăverii și începutul verii pentru a-și păstra cât mai multe proprietăți curative. Frunzele de mesteacăn sunt un foarte bun remediu naturist pentru tratarea infecțiilor tractului urinar cum este cistita.
Scoarța de mesteacăn are proprietăți diuretice, anti-inflamatorii, antiseptice, laxative, analgezice și febrifuge, iar frunzele de mesteacăn au proprietăți antiseptice, diuretice, coleretice, dezinfectante, cicatrizante, purificatoare, astringente, colagoge și coleretice.
Unele componente nutritive și chimice ale mesteacănului
Mesteacănul conține: vitamina C, acizi fenolici, nicotinici și acetilsalicilici, tanini, caroteni și principii amare, mucilagii, rășini și substanțe antiseptice vegetale. Mesteacănul conține de asemenea și zaharuri, saponine, betulină, flavonoizi (cum este miricitrina), uleiuri esențiale, betulenol și metilbetulenol.
Beneficiile mesteacănului pentru sănătate
Datorită proprietăților sale diuretice, mesteacănul este o plantă recomandată pentru eliminarea retenției de lichide și pentru ameliorarea cazurilor de infecții urinare cum este cistita.
Alte beneficii care sunt atribuite mesteacănului sunt tratarea afecțiunilor precum reumatismul, durerile artritice, guta, fiind prin excelență o plantă depurativă.
Pentru prepararea remediilor naturiste în cazuri de cistită sau alte infecții urinare se recurge la frunzele de mesteacăn. În schimb, pentru ameliorarea durerilor musculare sau articulare se utilizează scoarța de mesteacăn în preparate specifice care se aplică pe cale externă cum sunt unguentele, loțiunile sau uleiul esențial de mesteacăn.
Atât în cazul în care preparăm în casă, cât și dacă cumpărăm din magazinele naturiste remedii cu mesteacăn, este recomandat să cerem indicația unui medic fitoterapeut înainte de a le utiliza.
Proprietățile terapeutice ale mesteacănului
Din punct de vedere al medicinii naturiste, mesteacănul este un arbore foarte complet, deoarece se pot folosi aproape toate componentele sale (frunzele, scoarța, mugurii, seva și inclusiv lemnului acestuia care are proprietăți antiseptice) în scopuri curative.
Frunzele de mesteacăn, care sunt astringente și au un gust amar sunt apreciate datorită proprietăților lor diuretice. Din acest motiv, frunzele de mesteacăn sunt folosite în remedii care reduc mărimea pietrelor la rinichi și ameliorează colicile nefritice, guta, reumatismul, și retenția de lichide printre altele.
În mod extern, infuzia din frunze de mesteacăn sau din scoarța acestuia se folosește în băi locale pentru tratarea bolilor cutanate cum sunt eczemele, rozaceea, herpesul, psoriazisul, acneea, furunculele, eritemele, etc.
Mugurii de mesteacăn sunt utili în cazul afecțiunilor ficatului și a vezicii biliare, iar scoarța de mesteacăn sub formă de infuzie se utilizează ca remediu febrifug, în special contra gripei și a febrei intermitente. De asemenea, seva de mesteacăn este un foarte bun remediu diuretic, fiind folosită atât proaspătă, cât și fermentată.
Utilizări generale ale mesteacănului
• Ajută la slăbit: mesteacănul este un remediu naturist eficient pentru pierderea surplusului de kilograme deoarece are proprietăți hipolipemiante și hipocolesterolemiante.
• Stimulent renal sau nefritic: ajută rinichii să funcționeze corect fără a-i irita. Pentru aceasta, sunt recomandate infuziile de mesteacăn, de două-trei ori pe zi. La rândul său, seva de mesteacăn, care conține în principal zaharuri, este un blând, însă foarte eficient remediu diuretic care previne formarea calculilor renali, dizolvând nisipul și pietrele la rinichi. Pe de altă parte, seva de mesteacăn ajută la tratarea infecțiilor localizate la nivelul căilor urinare sau al vezicii urinare (cistită, pielonefrită, dificultăți de micțiune, etc.).
• Febrifug: mesteacănul este un remediu recomandat pentru scăderea febrei și tratarea infecțiilor.
• Antibacterian: mesteacănul ajută la combaterea infecțiilor.
• Diuretic: mesteacănul stimulează funcția renală și eliminarea lichidelor din organism, de aceea este util pentru tratarea afecțiunilor care necesită o eliminare corectă a lichidelor.
• Anti-inflamator: mesteacănul ajută la dezinflamarea organismului, tocmai de aceea se recomandă în cazuri de inflamații fie externe, fie interne cum sunt colita, gastrita, artrita, dermatita, etc.
• Anti-gripal: mesteacănul are un efect sudorific care ajută la combaterea răcelilor și a gripei. Pentru aceasta se prepară o infuzie din frunze de mesteacăn la care se adaugă frunze de tei și sucul de la o jumătate de lămâie.
• Anti-reumatic: mesteacănul ajută de asemenea la reducerea problemelor artritice, a articulațiilor inflamate și a durerilor musculare cauzate de lovituri sau de un exces de activitate fizică. Pentru aceasta se folosesc frunzele din care se prepară infuzie sau cataplasme care se aplică pe articulații sau pe mușchii dureroși și inflamați.
• Anti-spastic: mesteacănul ajută la combaterea colicilor stomacale.
• Hipocolesterolemiant: mesteacănul reduce nivelele de colesterol nociv din organism și ajută la normalizarea acestora.
Utilizările externe ale mesteacănului
• Uleiul esențial din frunze de mesteacăn este un excelent remediu pentru ameliorarea durerilor reumatice sau artritice. Nu este indicat ca uleiul de mesteacăn să se aplice direct pe piele, ci este necesar să fie amestecat cu un ulei de bază cum ar fi cel de măsline, de migdale sau de cocos.
• Combaterea celulitei: masajele realizate cu un ulei de bază care conține ulei esențial de mesteacăn ajută la drenarea depozitelor de grăsime acumulate în corp, care determină apariția neplăcutei celulite.
• Extractul din frunzele de mesteacăn poate fi folosit cu un vaporizator și ajută în cazul infecțiilor pulmonare și la purificarea încăperilor și a mediului ambiant.
3 infuzii cu mesteacăn
1. Infuzie din frunze de mesteacăn pentru eliminarea lichidelor
Așa cum am menționat anterior, una dintre proprietățile principale ale mesteacănului este cea diuretică. Această infuzie se prepară din frunze uscate de mesteacăn și se folosesc doar două:
Ingrediente:
- o cană de apă plată
- 2 lingurițe de frunze uscate de mesteacăn
Preparare:
Apa se aduce la punctul de fierbere, apoi se adaugă cele 2 lingurițe de frunze uscate de mesteacăn. Infuzia se acoperă și se lasă deoparte timp de 10 minute, apoi se strecoară și se consumă. În scop diuretic sunt recomandate câte 3 căni de infuzie pe zi.
2. Infuzie cu proprietăți anti-inflamatorii contra durerilor articulare
Această infuzie este adecvată pentru reducerea inflamației care se produce la nivelul articulațiilor în cazul afecțiunilor precum artrita sau artroza.
Pe lângă reducerea inflamației, infuzia următoare ajută și la eliminarea lichidelor care se acumulează la nivelul articulațiilor. Sunt necesare următoarele:
Ingrediente:
- o cană de apă plată
- o linguriță de frunze uscate de mesteacăn
- o linguriță de scoarță de salcie
Preparare:
Apa se pune la fiert, iar când ajunge la punctul de fierbere se ia de pe foc și se adaugă plantele. Infuzia se acoperă și se lasă deoparte timp de 10 minute, după aceea se strecoară și se consumă. Se recomandă câte 2-3 căni pe zi.
3. Gargară cu mesteacăn contra anginei
Gargara cu infuzia din această plantă medicinală este eficientă pentru tratarea anginei datorită faptului că mesteacănul are proprietăți antiseptice. Pentru prepararea remediului pentru gargară este necesar un decoct obținut din scoarță uscată de mesteacăn.
Ingrediente:
- o cană cu apă plată
- o lingură de scoarță de mesteacăn
- 4 picături de suc de lămâie
Preparare:
Apa se aduce la punctul de fierbere, apoi se adaugă scoarța de mesteacăn. Se lasă la infuzat timp de 10 minute, apoi preparatul se strecoară și se lasă la răcit. După aceea se face gargară cu acest decoct. Se poate face gargară de 3 ori pe zi.
8 remedii naturiste cu mesteacăn
1. Remediu cu mesteacăn contra acneei și a furunculelor
Se pune la fiert 1 litru de apă, iar când atinge punctul de fierbere se adaugă 3 linguri de scoarță uscată de mesteacăn. Se acoperă și se lasă timp de 10 minute la foc mic. După aceea, se scoate scoarța de mesteacăn și se lasă deoparte infuzia timp de o oră. Lichidul astfel obținut se strecoară și se îmbibă un tifon curat, apoi se aplică pe partea afectată sub formă de cataplasmă.
2. Remediu cu mesteacăn pentru vindecarea rănilor și a plăgilor
Se adaugă 8 linguri de pulbere de scoarță de mesteacăn la o jumătate de litru de alcool. Lichidul se agită zilnic și se păstrează într-un loc răcoros și întunecos timp de două săptămâni. Apoi tinctura astfel obținută se strecoară și se varsă într-un alt recipient din sticlă. Acest remediu se aplică pe răni sau pe plăgi de fiecare dată când este necesar.
3. Remediu cu mesteacăn contra retenției de lichide
Un litru de apă fierbinte se toarnă peste 50 g de frunze uscate de mesteacăn. Se acoperă, se lasă la infuzat timp de 10-15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 4 căni pe zi, între mese.
4. Remediu cu mesteacăn contra iritației gâtului
Se fierb timp de 10 minute 100 g de frunze de mesteacăn într-un litru de apă, apoi se strecoară și se lasă la răcit. Acest preparat se folosește pentru a face gargară de câteva ori pe zi.
5. Remediu cu mesteacăn contra pietrelor la rinichi
Se obține o infuzie din 10 grame de frunze uscate de mesteacăn la 100 de apă. Acest remediu favorizează dizolvarea calculilor renali și împiedică formarea acestora, datorită acțiunii sale diuretice.
6. Remediu cu mesteacăn contra reumatismului
Se fierbe 1 pumn de frunze de mesteacăn într-un litru de apă timp de 10 minute. După aceea se acoperă și se lasă deoparte. Acest decoct se varsă în cada cu apă caldă și se face baie, dar nu mai mult de 15 minute.
7. Remediu cu mesteacăn contra hemoroizilor
Se amestecă 20 grame de ginkgo biloba, 25 grame de ghimpe, 20 gr de hamamelis și 15 gr de mesteacăn. Se folosește o linguriță din acest amestec la o cană cu apă fierbinte și se consumă câte 2 căni pe zi. Acest remediu este și mai eficient dacă se adaugă la final 40 picături de extract de castan de India.
8. Remediu cu mesteacăn contra prostatei inflamate
Într-un litru de apă fierbinte se adaugă 15 grame de scoarță de mesteacăn. Se acoperă și se lasă deoparte timp de 15 minute, apoi se strecoară și se consumă. Se recomandă maxim 5 căni de decoct pe zi.
Contraindicații pentru mesteacăn
Este important ca preparatele și remediile cu mesteacăn să se administreze conform indicațiilor unui medic fitoterapeut. Mesteacănul nu este toxic și nici nu prezintă contraindicații, însă persoanele care sunt alergice la aspirină nu trebuie să utilizeze deloc mesteacăn. De asemenea, mesteacănul nu este recomandat:
- în cazul femeilor însărcinate
- în timpul perioadei de alăptare.
Este indicat ca mesteacănul să fie consumat cu precauție mai ales de către persoanele care suferă de insuficiență cardiacă și renală.