Tincturile din plante medicinale

Care este cea mai bună modalitate de a profita de proprietățile plantelor medicinale?

Tincturile din plante medicinale Plantele medicinale au o mulțime de proprietăți benefice pentru sănătate, iar eficiența acestor proprietăți depinde în multe cazuri de modul în care sunt folosite principiile lor active. Cu cât mai “natural” consumăm planta, cu atât mai bine, deoarece principiul activ din acesta va rămâne intact și cu întregul său potențial și nu va fi alterat cu alte substanțe chimice externe.

 Putem consuma plantele medicinale în multe moduri diferite, iar majoritatea sunt mai recomandate decât sub formă de pastile sau capsule. De exemplu, plantele medicinale pot fi folosite proaspete sau uscate pentru a obține infuzii, macerate la rece, tonice, uleiuri, săpunuri naturale, iar unele semințe și frunze pot fi măcinate și folosite ca și condimente în diverse salate sau deserturi. Însă atunci când dorim să profităm de întregul potențial și de principiile active pure ale unei plante pentru a obține rezultate rapide, tincturile, împreună cu uleiurile esențiale pure, sunt cele mai bune modalități de a consuma plantele medicinale.

Cum se prepară o tinctură?

 Tinctura, numită și tinctura-mamă, se obține dintr-o plantă după ce se lasă la macerat partea vizată a plantei (rădăcină, tulpină, flori, frunze, etc.) timp de câteva zile în alcool și apă. În cazul tincturilor de bună calitate se utilizează planta proaspătă, nu cea uscată, folosindu-se acea parte a plantei care conține cea mai mare cantitate de principii active. După câteva zile de macerare, amestecul se strecoară și se obține tinctura cu întregul principiu activ al plantei în stare pură și având o concentrație ridicată.

 Este necesară o cantitate importantă de plantă proaspătă pentru a obține câteva picături de ulei esențial și câțiva mililitri de tinctură. De exemplu, se utilizează aproximativ 1 kilogram de coada calului pentru a obține o tinctură de 50 ml. Analizând aceste date, ne dăm cu ușurință seama că eficiența unei tincturi este cu mult mai mare decât cea a unei infuzii, tocmai din acest motiv, când avem nevoie să obținem un efect rapid și rezultate imediate, vom opta pentru tinctură.

 

                  Când se folosește un ulei esențial și când o tinctură?

Uleiuri esențiale: administrare externă

 Uleiurile esențiale pure sunt esența pură a plantei, mai exact extractul din plantă, în care se regăsește principiul său activ. Dată fiind concentrația lor ridicată, nu se recomandă să fie ingerate decât sub supravegherea unui medic specialist fitoterapeut, deoarece pot fi toxice și întotdeauna se recomandă folosirea acestora pe cale externă prin masaje, frecții, inhalații, etc. Uleiurile esențiale se folosesc sub formă de picături, aplicându-se direct pe piele sau adăugând câteva picături în uleiuri de bază (ulei de migdale, de jojoba, de cocos, de struguri, de susan, etc.) sau în creme pentru masaj. Câteva din cele mai folosite uleiuri esențiale sunt: eucalipt, arbore de ceai, lămâie, lavandă, pin, salvie, portocale, trandafiri, etc.


Tincturi: administrare internă

 Atunci când dorim să ingerăm esența unei plante medicinale putem recurge la administrarea tincturii sub formă de picături. Există tincturi pure foarte eficiente pentru tratarea multor boli și afecțiuni de sănătate. Iată care sunt cele mai cunoscute și mai utilizate tincturi din plante medicinale:

 - tinctura de anghinare: pentru purificarea organismului, combaterea retenției de lichide;

 - tinctura de armurariu: pentru recuperarea ficatului și purificarea organismului după excese sau tratamente agresive;

 - tinctura de arnică: se recomandă administrarea internă în cazuri de pareze, semipareze, accident vascular, traumatisme cranio-cerebrale, dureri de cap post-traumatice, boala Parkinson, epilepsie, şoc psihic, insomnie, anxietate, insuficiență coronariană, angină pectorală, palpitații cardiace, iar extern se poate aplica în caz de contuzii, hematoame (vânătăi), laringită, traheită, dermatoză, plăgi;

 - tinctura de brânca ursului: adjuvant în cazuri de impotență, sterilitate feminină și masculină, frigiditate, menopauză; este contraindicată femeilor însărcinate;

 - tinctura de coada calului: contra retenției de lichide și a inflamației din corp;

 - tinctura de echinaceea: stimulează sistemul imunitar, recomandată în caz de gripă și răceală, febră, etc.;

 - tinctura de fenicul: pentru stimularea digestiei și combaterea distensiei abdominale;

 - tinctura de gingseng: pentru creșterea rezistenței fizice și a concentrării mentale, combaterea oboselii;

 - tinctura de ginkgo biloba: stimulează circulația sanguină cerebrală, îmbunătățește memoria și previne grețurile, amețelile, etc.

 - tinctura de gheara mâței: stimulează sistemul imunitar;

 - tinctura de harpagofitum: pentru reducerea inflamației în caz de artroză sau leziuni musculare;

 - tinctura de mărul lupului: adjuvant în candida, psoriazis, pitiriazis, boli ginecologice, anexite, chisturi ovariene, fibrom uterin;

 - tinctura de mentă: adjuvant în colită, afecțiuni cronice ale pancreasului și ficatului, vomă, amețeli, stări de slăbiciune, flatulență;

 - tinctura de năpraznic: are efecte antitumorale puternice, fiind recomandată ca adjuvant în multe tipuri de cancer, cum ar fi: cancer de sân, ovarian, intestinal şi gastric, pulmonar, leucemii, dar este recomandată și în cazuri de ovare polichistice, tuberculoză, sterilitate sau expunere la radiații;

 - tinctura de passiflora: este recomandată pentru relaxare și combaterea insomniei;

 - tinctura de păducel: reduce colesterolul din sânge și reduce hipertensiunea;

 - tinctura de propolis: stimulează sistemul imunitar și previne gripa și răcelile;

 - tinctura de pufuliță: este recomandată în următoarele cazuri: adenom de prostată, litiază prostatică, prostatite acute sau cronice, cancer de prostată, retenţii urinare;

 - tinctura de rostopască: ajută la funcționarea normală a sistemului hepato-biliar, menţine concentraţia normală a colesterolului şi grăsimilor în sânge şi la nivelul ficatului și normalizează procesul de diviziune celulară la nivelul ficatului, esofagului, pancreasului şi plămânilor;

 - tinctura de sânziene: este recomandată în următoarele cazuri: boli de rinichi, vezică urinară, calculi renali, boli de ficat; de asemenea, are efecte foarte bune în tratarea obezității, eczemelor, răgușelilor cronice, iar extern se folosește în bo­lile de piele;

 - tinctura de salvie: are efecte de regenerare și reîntinerire asupra organismului, previne senilitatea; este adjuvant în cancer și diabet;

 - tinctura de struguri negri: stimulează circulația sanguină, este recomandată în caz de varice, hemoroizi, picioare obosite;

 - tinctura de soc: ajută la detoxifierea organismului, accelerează tranzitul intestinal, elimină lichidele reținute în corp, ajută la menținerea unei greutăți corporale echilibrate; este recomandată în caz de constipație, edeme, gută, probleme ale pielii: acnee, psoriazis, dermatite, eczeme, intoxicații cronice, obezitate, reumatism, alergii;

 - tinctura de urzică: este recomandată în următoarele cazuri: anemie, diaree, alergii, edeme, efort fizic și psihic intens, vitaminizare, cure de detoxifiere;

 - tinctura de usturoi: este recomandată în fermentații intestinale, flatulență, diaree, atonie digestivă, disfuncție circulatorie, helmintiaze, hipertensiune arteriala, astm și unele cazuri de cancer;

 - tinctura de vâsc: stimulează funcția cardiacă (reduce frecvența pulsului cardiac) și funcția vasculară, ajutând la menținerea presiunii sângelui în limite normale; stimulează funcția pancreatică; este energizantă.

 Există de asemenea tincturi mixte, care se bazează pe diferite combinații de plante medicinale, fiind deosebit de valoroase pentru tratarea multor boli și probleme de sănătate. Atunci când doriți să urmați un tratament pe bază de tincturi din plante medicinale și doriți să obțineți cele mai bune rezultate, este recomandat să consultați un medic fitoterapeut competent.