Cum afectează emoţiile corpul şi mintea

Cum afectează emoţiile corpul şi mintea?

cum afecteaza emotiile corpul si mintea

 Pentru a avea o viaţă echilibrată şi sănătoasă, trebuie să luăm în considerare rolul important pe care îl au emoţiile în viaţa noastră. De la mânie, tristeţe, anxietate sau bucurie şi fericire, trebuie să le recunoaştem şi să le depăşim pe cele negative, pentru că altfel acestea ne vor distruge corpul şi mintea.

 Emoţiile de bază sunt iubirea şi teama (care este absenţa iubirii), de fapt toate emoţiile au ca punct central, ca nucleu, iubirea, fie ca exces, fie ca lipsă.

Bucuria

 Este cea mai atractivă dintre emoţii pentru că exprimă inocenţă, este o stare pură a sufletului şi este cea mai vindecătoare dintre toate emoţiile.

Bucuria ne ajută să vedem întotdeauna partea bună a evenimentelor din viaţa noastră, ea înlătură temerile şi neliniştile. Bucuria ne face conştienţi de faptul că sursa tuturor emoţiilor benefice este inima, şi le oferă acestora un sens ascendent. Bucuria reprezintă un moment în care ne simţim liberi şi entuziasmaţi. Aceste momente fericite ne conferă o stare de relaxare, de detensionare şi ne provoacă o nouă atitudine, pozitivă şi încrezătoare.

Mânia

 Când mânia se transformă în iritare, agresivitate permanentă şi ură, ea se întoarce împotriva noastră afectând ficatul, digestia şi sistemul imunitar. Ea poate fi însă transformată printr-o atitudine conştientă într-o emoţie pozitivă atunci când ne conduce la autoafirmare, la apărarea intimităţii noastre sau la apărarea stimei de sine. Această emoţie ne vorbeşte despre intoleranţă, despre dorinţa de a controla viaţa şi pe ceilalţi aşa cum credem noi. Mânia este întotdeauna prezentă atunci când depindem de opiniile celorlalţi pentru a ne valida importanţa şi valoarea proprie.

Teama

 Printre multele aspecte pe care le cuprinde teama, această emoţie ne vorbeşte în primul rând despre neîncredere, în noi şi în forţele proprii, despre nevoia de a cere o protecţie constantă în exterior. Teama excesivă şi necontrolată faţă de diferite aspecte ale vieţii ne poate distruge fericirea şi bunăstarea. Această emoţie nu se referă la precauţia instinctivă pe care o avem de exemplu atunci când trecem strada, ci este acea emoţie care ne pune în cale obstacole de cele mai multe ori imaginate şi nu reale şi care ne face să ne simţim nesiguri.   

Tristeţea

 Este un sentiment care ne poate duce la depresie când o amplificăm, însă în acelaşi timp ne şi poate ajuta. Tristeţea, dacă conştientizăm cu luciditate sursa ei, ne ajută să ne conectăm cu noi înşine şi să restaurăm controlul interior asupra fiinţei noastre şi asupra emoţiilor noastre cele mai profunde. Tristeţea ne poate motiva înspre o nouă reintegrare personală. Când ne simţim depresivi rămânem liniştiţi, cu noi înşine, retraşi. Această retragere ne transmite că am ajuns într-un punct din care nu mai putem evada sau respinge ceea ce simţim şi că este necesar să ne confruntăm cu tot ceea ce am ascuns cu grijă şi să aflăm astfel mai multe despre noi înşine şi emoţiile noastre.

Neliniştea

 Este un sentiment de gol interior, care unoeri provoacă o senzaţie de lipsă de aer. Este un gol care apare atunci când căutăm răspunsuri în exteriorul fiinţei noastre şi noi înşine. Apare atunci când căutăm ajutoare exterioare pentru că nu avem forţa interioară necesară de a depăşi anumite dificultăţi. Dacă de exemplu nu ne acceptăm singurătatea şi nu încercăm să-i dăm un sens creator şi constructiv, vom resimţi acest gol interior şi vom încerca să îl umplem mereu cu ceva material. Însă cum acest gol interior nu poate fi umplut cu lucruri materiale, el se tot amplifică.

Neliniştea interioară nu dispare niciodată mâncând tot mai multă ciocolată, ci atunci când ne acceptăm aşa cum suntem şi ne împăcăm cu noi înşine.

Stresul

 Apare datorită competitivităţii, din dorinţa de a fi mai mult decât suntem, din comparaţia cu ceilalţi şi cu realizările lor, din goana veşnică după merite şi aprobări exterioare. Stresul distructiv dăunează sistemului imunitar. Însă există şi un stres bun care ne permite să ne simţim apţi şi pregătiţi în situaţiile de criză şi să profităm de acestea ca fiind o oportunitate de a atinge un nivel mai profund al fiinţei noastre.

Singurătatea

 Dacă ne oferim zilnic 20 de minute pentru a fi doar cu noi înşine, acesta este un pas important spre sănătate şi echilibru.

Dacă de exemplu ne oferim câteva minute în fiecare dimineaţă pentru a reflecta profund asupra noastră, asupra dorinţelor şi aspiraţiilor noastre, acest timp petrecut cu noi înşine ne va regenera profund şi ne va impulsiona să acţionăm pozitiv.

Toate emoţiile negative au şi un aspect pozitiv, ele devin negative şi dăunătoare pentru noi doar atunci când le reprimăm sau le negăm.

 Atunci când acceptăm aceste emoţii negative, le putem transforma. Trebuie să le canalizăm într-un sens pozitiv, benefic, constructiv, să nu ne lăsam acaparaţi de ele. Nu ne ajută cu nimic să ne repetăm la infinit aceleaşi scenarii negative, ci să transformăm mereu răul în bine prin alegerile noastre conştiente. În loc să-ţi repeţi mereu “sunt trist, sunt bolnav şi nimeni nu mă iubeşte” renunţă la aceste lamentări care nu au cum să te ajute şi afirmă “Pe zi ce trece mă simt tot mai bine, sunt optimist şi plin de iubire”.