Ce procese psihice și fiziologice reglează adrenalina?

 Adrenalina, cunoscută și sub denumirea de epinefrină, este una dintre acele substanțe polivalente pe care organismul nostru le folosește pentru reglarea diferitelor procese ale corpului.

 Adrenalina este un hormon, deoarece călătorește prin sânge pentru a ajunge în diferite zone ale corpului și își îndeplinește sarcina în colțurile cele mai îndepărtate ale acestuia, dar este și un neurotransmițător, ceea ce înseamnă că acționează ca un intermediar în comunicarea dintre neuroni care se stabilește în spațiile sinaptice.

 Să vedem în acest articol care sunt principalele caracteristici ale adrenalinei și funcțiile pe care le îndeplinește în creierul nostru și nu numai.

Unde se produce adrenalina?

 Adrenalina este produsă de corpul nostru, în special în glandele suprarenale care sunt situate deasupra rinichilor. Cu toate acestea, adrenalina poate fi sintetizată și în laboratoare pentru a se crea medicamente administrate în cazuri de urgență medicală. Acest lucru ne oferă o idee despre importanța existenței unei substanțe precum adrenalina pentru corpul nostru, care este implicată în mai multe dintre cele mai de bază procese de supraviețuire.

Adrenalina: substanța care ne activează

 Este adevărat că adrenalina îndeplinește multe funcții, dar acest lucru nu înseamnă că nu putem recunoaște un model mai mult sau mai puțin clar în diferitele efecte pe care le are asupra noastră. Acest model poate fi rezumat astfel: adrenalina este hormonul și neurotransmițătorul situațiilor în care trebuie să fim atenți și activi. Cu alte cuvinte, adrenalina ne predispune să reacționăm rapid și ne pregătește să avem un randament muscular maxim atunci când este necesar să ne mișcăm cu o anumită viteză, fie din cauza pericolului, fie din cauza faptului că ne aflăm în situații încordate.

 Adrenalina ne pregătește pentru situații în care trebuie să fim activi în special din punct de vedere fizic și psihologic. De aceea, se poate spune că adrenalina declanșează mecanisme de supraviețuire care sunt puse în aplicare în situații de urgență, cum ar fi cele în care pericolul este perceput sau trebuie reacționat rapid.

Diferitele mecanisme de activare ale adrenalinei

 Adrenalina nu acționează la nivel global activând organismul nostru, deoarece nu există o singură „sursă” care să ne pună în acea stare de alertă. În schimb, adrenalina merge la diferite părți ale corpului pentru a produce efecte diferite care, în interacțiunea lor între ele și cu restul funcțiilor vitale, duc la o stare de activare.

 Cele mai importante procese de alertă pe care le declanșează adrenalina atunci când este secretată în cantități relativ mari sunt următoarele:

1. Dilată pupilele

 Adrenalina face ca pupilele să se dilate, astfel încât să intre mai multă lumină și să fim mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

2. Dilată vasele de sânge

 Datorită adrenalinei, vasele de sânge relaționate cel mai mult cu organele vitale se lărgesc, în timp ce cele care sunt mai subțiri și apropiate de stratul exterior al pielii sunt comprimate (oferindu-ne un aspect oarecum palid), întrucât nu sunt atât de importante, iar în situații periculoase se pot rupe. Rezultatul este o creștere a tensiunii arteriale.

3. Mobilizează glicogenul

 Eliberarea de adrenalină este legată de descompunerea glicogenului, care este energia care este rezervată în mușchi și în alte părți ale corpului pentru acele momente cele mai solicitate fizic. Consecința este că concentrația de glucoză din sânge gata să fie arsă (de exemplu în caz de pericol iminent) crește.

4. Crește ritmul cardiac

 Adrenalina determină impulsionarea ritmului cardiac, astfel încât să putem face față mai ușor eforturilor mari. Prin pomparea unei cantități mai mari de sânge, mușchii noștri sunt alimentați mai bine cu oxigen, astfel încât să depună eforturi mai mari.

5. Încetinește peristaltismul intestinal

 Adrenalina încetinește mișcarea intestinului, deoarece consumă o energie care nu este atât de necesară în momentele de alertă. Aceasta este o modalitate a organismului de a se asigura că energia este concentrată în mușchi.

6. Crește ritmul în care respirăm

 Adrenalina crește ritmul cu care ne inspirăm și expirăm, pentru a oxigena mai bine sângele și a avea mai mult randament fizic.

Efectele fiziologice și psihologice ale adrenalinei

 La fel ca în cazul tuturor hormonilor și neurotransmițătorilor, nu se poate spune că adrenalina are efecte doar în dimensiunea „rațională” a psihicului nostru, la fel cum nu le are exclusiv în partea noastră cea mai emoțională. Funcțiile pe care le îndeplinește sunt atât fiziologice (cum ar fi reglarea tensiunii arteriale sau ritmul respirator și dilatarea pupilelor), cât și psihologice (ne menține în stare de alertă și suntem mai sensibili la orice stimul), deoarece ambele domenii se suprapun.

Excesul de adrenalină

 Dezechilibrele nivelului acestei substanțe pot provoca hipertensiune, dureri de cap, creșterea temperaturii și simptome asociate tulburărilor de anxietate sau stresului cronic, cum ar fi greață, tremurături sau probleme de somn. În plus, vârfurile de adrenalină pot determina vederea să devină mai estompată, deoarece acestea cresc presiunea în ochi.
Este ceva ce trebuie să ținem cont atunci când evaluăm calitatea stilului nostru de viață. A fi foarte activ toată ziua poate fi mai mult sau mai puțin productiv în funcție de persoană și de context, dar sigur că nu este sănătos. Corpul trebuie să se odihnească și de aceea trebuie să respectăm semnalele pe care corpul nostru ni le trimite sub formă de oboseală și somn.