Ce este efectul placebo?

 În viața noastră de zi cu zi luăm adesea medicamente și urmăm diferite tratamente pentru a ne îmbunătăți sănătatea sau pentru a depăși o problemă specifică. Mai mult decât o dată, am auzit despre avantajele unor tehnici care nu se bucură de recunoaștere științifică și, în ciuda tuturor lucrurilor, mulți oameni par să beneficieze de pe urma acestora.

 Terapiile și remediile pe care acest aspect le oferă depind mai mult de credința pe care pacientul o are decât de proprietățile vindecătoare. Cei care caută remedii naturale pentru bolile lor vor fi bucuroși să știe că există unul care funcționează foarte bine. Este rezumat în două cuvinte: "Am încredere". Acesta este efectul placebo, așa cum se numesc pastilele sau tratamentele care fac o persoană să se simtă mai bine doar pentru că acea persoană crede că se va face bine.

 Este vorba despre capacitatea minții de a modifica simptomele fizice, cum ar fi durerea, anxietatea și oboseala. Acest efect a fost evident într-un studiu recent în legătură cu un nou medicament pentru boala Lupus: o treime dintre pacienți au declarat că s-au simțit mai bine după ce au luat pilule false.

 Efectul placebo joacă un rol foarte important în medicina alternativă, care oferă terapii și remedii pe bază de plante care nu au o bază științifică și care depind mai mult de credința pacientului decât de proprietățile vindecătoare.

 Atât în aceste cazuri, cât și în multe alte tratamente mai recunoscute, este legitim să ne întrebăm dacă ceea ce luăm sau facem are un efect real asupra sănătății noastre. Cu alte cuvinte, tratamentul pe care îl urmez este într-adevăr eficient sau îmbunătățirile au o altă explicație? Poate că ne confruntăm cu un caz de efect placebo. Să vedem în cele ce urmează ce înseamnă acest lucru și cum acest fenomen este luat în considerare în contextul clinic.

Cum funcționează efectul placebo?

 Efectul placebo este considerat efectul pozitiv și avantajos produs de un remediu placebo, un element care, prin el însuși, nu are un efect curativ asupra problemei care este tratată prin simplul fapt al aplicării sale. Adică, substanța sau tratamentul de tip placebo nu are calități care duc la o ameliorare a simptomatologiei, dar faptul că un pacient primește un tratament provoacă convingerea că sănătatea sa se va îmbunătăți, ceea ce în sine provoacă ameliorări.

 Remediile placebo nu se limitează doar la substanțe, ci pot fi și sub formă de tratamente psihologice, intervenții chirurgicale sau alt tip de intervenții. În cazul placebo, ne referim la o substanță care poate fi un element complet inofensiv (de exemplu soluție salină sau zahăr) numit și placebo pur sau o substanță care are efect terapeutic pentru o anumită boală sau tulburare și nu pentru cea pentru care a fost prescris. În acest al doilea caz, este vorba despre un remediu pseudoplacebo.

 Funcționarea acestui fenomen este explicată la nivel psihologic prin două mecanisme de bază: condiționarea și așteptările clasice. În primul rând, pacientul care primește placebo are așteptări de recuperare, în funcție de istoricul de învățare urmat de-a lungul vieții sale, în care apare, de obicei, o ameliorare după ce se urmează un tratament. Aceste așteptări condiționează răspunsul la tratament, favorizând reacția de recuperare a sănătății (acest fapt a fost demonstrat în răspunsul imunologic). Cu cât așteptarea îmbunătățirii este mai mare, cu atât efectul placebo va fi mai mare, cu care condiționarea va crește. Desigur, pentru a funcționa corect, primul pas trebuie să aibă succes.

Alți factori care influențează acest efect psihologic

 Efectul placebo este, de asemenea, mediat de profesionalismul și sentimentul de competență proiectat de persoana care o administrează, contextul în care este administrat, tipul de problemă cu care se confruntă și alte caracteristici precum costurile, prezentarea, alte materiale sau ritualurile necesare pentru administrare. Remediile placebo cu un aspect mai scump și mai elaborat tind să fie mai eficiente. De exemplu, o pilulă de zahăr este mai eficientă ca un placebo dacă are o formă de capsulă decât dacă este sub formă de bucăți. Într-un fel, aparența exclusivității face ca așteptările privind eficacitatea remediului de tip placebo să crească sau să scadă în paralel cu aceasta.

Bazele neurologice ale efectului Placebo

 La nivel neurofiziologic a fost demonstrat că aplicarea remediilor placebo stimulează cortexul frontal, nucleul accumbens, materia cenușie și amigdala activând căile de activare dopaminergice și (într-o măsură mai mică) cele serotoninergice. Această activare determină un sentiment de recompensă și relaxare care coincide cu îmbunătățirea percepută de pacienți.

 Pacienții cu dureri, simptome somatice, Parkinson, demență sau epilepsie au beneficiat de utilizarea remediilor placebo în medii de cercetare, situația lor îmbunătățindu-se. Efectele remediilor placebo s-au dovedit deosebit de semnificative în cazul pacienților afectați de durere.

 Cu toate acestea, mecanismul de acțiune al efectului placebo rămâne, în mare parte, un mister. Lucrul interesant al acestui proces este că pare să fie un fenomen în care gândirea abstractă vine să influențeze procesele mentale de bază și primitive, care acționează într-un mod similar în cazul animalelor.

 De exemplu, este dificil să se explice faptul că o credință poate să interfereze cu ceva de genul durere de procesare, un mecanism biologic care a apărut în urmă cu peste 100 de milioane de ani în lanțul evolutiv al speciei umane și care s-a consolidat datorită utilității sale pentru supraviețuirea umanității. Cu toate acestea, dovezile arată că sugestia produsă, de exemplu, prin hipnoză, este capabilă să facă această senzație chiar mai semnificativă.

Contexte de apariție și aplicație a efectului Placebo

 Odată ce am explorat pe scurt ce este efectul placebo și cum funcționează acesta, ar trebui să ne întrebăm în mod obișnuit unde este aplicat acest fenomen într-un mod activ. După cum vom vedea, efectul placebo este utilizat în special în cercetare, deși este, de asemenea, ocazional legat de practica clinică.

Efectul placebo la nivel de cercetare

 Tratamentele utilizate în practica clinică trebuie testate pentru a se verifica eficiența lor reală. Pentru aceasta, utilizarea unei metodologii de control al cazurilor este frecventă, în care sunt stabilite două grupuri de indivizi. Unuia dintre grupuri i se administrează tratamentul în cauză, iar cel de-al doilea, cunoscut ca grup de control, primește un remediu placebo.

 Utilizarea unui placebo în grupul de control permite observarea eficacității tratamentului în cauză deoarece permite să se verifice dacă diferențele dintre faza de pre-tratare și tratamentul ulterior perceput în grupul care primește tratamentul se datorează acestui fapt sau altor factori externi.

Efectul placebo la nivel clinic

 Deși implică o serie de conflicte etice, uneori efectul placebo a fost aplicat în practica clinică. Cele mai frecvent menționate motive au fost cererea nejustificată a pacienților pentru medicamente sau nevoia de a-i calma sau epuizarea altor opțiuni terapeutice. De asemenea, multe terapii alternative și homeopate beneficiază de acest efect, motiv pentru care, deși nu au mecanisme de acțiune legate de efectele eficacității reale, uneori rezultă o anumită eficacitate.

Legătura dintre efectul Placebo și alte efecte

 Efectul placebo este relaționat și cu alte fenomene similare, deși există diferențe remarcabile între ele. Să vedem în continuare care sunt acestea:

Efectul Hawthorne

 Efectul placebo poate fi uneori confundat cu alte tipuri de efecte. Un exemplu este confuzia cu efectul Hawthorne. Acesta din urmă se referă la modificarea comportamentului atunci când știm că suntem observați sau evaluați (de exemplu, atunci când cineva analizează acțiunile noastre, cum ar fi un superior la locul de muncă sau pur și simplu un observator extern într-o clasă), fără ca o eventuală îmbunătățire a funcționării să se datorează unei alte cauze decât propria măsură.

 Similitudinile cu efectul placebo se regăsesc în faptul că, în general, există o îmbunătățire perceptibilă a stării și a funcționării vitale a individului. Cu toate acestea, efectul placebo este ceva total inconștient și se consideră că o îmbunătățire va fi cu adevărat produsă odată cu aplicarea unui presupus tratament, în timp ce efectul Hawthorne este o formă de reactivitate înainte de ști că se măsoară sau evaluează o caracteristică, o situație sau un fenomen.

Efectul Nocebo

 Efectul placebo are o contraparte, cunoscută sub numele de efectul nocebo. În acest sens pacientul suferă o deteriorare sau un efect secundar ca urmare a aplicării unui tratament sau un placebo, iar acest lucru nu este explicat prin mecanismul de acțiune al medicamentului.

 Chiar dacă cercetările referitoare la acest fenomen sunt mai reduse, pentru că este mai puțin frecvent, efectul nocebo poate fi explicat prin aceleași mecanisme de așteptare și de condiționare ca și placebo: pacientul se așteaptă să aibă un simptom negativ. Un exemplu în acest sens este apariția simptomelor secundare pe care pacienții le-au anticipat, chiar dacă din punct de vedere biologic nu existau amenințări.

 Conform cercetărilor aplicate, studiile bazate pe înlocuirea grupului de control de către un pacient pe lista de așteptare nu sunt în întregime valabile, deoarece acest fenomen psihologic face ca acești pacienți tind să se simtă mai rău decât ar fi fost în cazul în care nu se așteptau la un tratament.

 Trebuie avut în vedere faptul că cercetările referitoare la efectul nocebo sunt mai complicate, din moment ce ridică dileme etice, și, prin urmare, se studiază în mod indirect prin intermediul fenomenelor care există în afara oricărui program de cercetare.

Efectul Pigmalion

 Efectul Pigmalion are o legătură clară atât cu efectul placebo cât și cu cele anterioare. Acest efect se bazează pe așteptările exprimate că anumite situații sau fenomene se vor produce, ceea ce conduce pacientul să ia anumite măsuri care să provoace situația așteptată inițial.

 Astfel, funcționarea sa este foarte similară cu efectul placebo la nivel cognitiv, cu convingerea pacientului că îmbunătățirea rezultatelor va provoca îmbunătățirea în sine stării sale. Ca tip de efect placebo, acest fenomen face pacienții să se simtă mai bine în expectativa că acest lucru se așteaptă de la ei. În acest fel, o idee duce la apariția unei noi realități materiale în conformitate cu ideea care (parțial) a provocat această realitate.

 Rețineți că simplul fapt de a plăti pentru o sesiune de servicii oferite ca terapie nu generează de obicei un efect placebo. Acest lucru înseamnă că pseudo-terapiile sau terapiile ineficiente nu pot fi promovate sub pretextul că produc un efect de tip placebo.

 Adeseori, problemele care se presupune că se rezolvă, cum ar fi durerea, sunt subiective. "Se presupune că, din moment ce nu sunt adevărate, remediile placebo nu au valoare medicală", a declarat Robert Ader, psiholog la Universitatea din Rochester, New York (SUA), care a studiat acest fenomen. „Cu toate acestea, remediile placebo pot avea efecte reale și benefice”, a mai adăugat el. „Multe dintre rezultatele anumitor proceduri alternative sunt în esență o consecință a efectului placebo, cu excepția cazului în care cineva crede că există oameni cu puteri magice, care își plasează mâinile aproape de corpul pacientului și vindecă o boală", a spus dr. Ader.

 "Este posibil ca remediile placebo să vă facă să vă simțiți mai bine, mai ales dacă aveți credință". Efectul placebo reprezintă o treime din beneficiile oricărui tratament, inclusiv cele în care se utilizează medicamente studiate cu atenție , subliniază oamenii de știință. Într-un raport din anul 1955 care a marcat o piatră de hotar, dr. H.K. Beecher a analizat numeroase studii și a concluzionat că 32% dintre pacienți au răspuns la remediile placebo.

 Studiile ulterioare au demonstrat că pastilele false pot accelera pulsul, presiunea și viteza de reacție atunci când unei persoane i se spune că a luat un remediu stimulent și se întâmplă contrariul când i se spune că a ingerat un medicament care ar putea cauza amețeli.

 Cum funcționează totuși acest tip de remedii? Oamenii de știință nu sunt foarte siguri, dar există mai multe posibilități. Studiile realizat pe creierul uman au arătat că convingerea că o pastilă va avea un anumit efect poate provoca schimbări biologice și poate afecta nivelurile de mesageri chimici sau de hormoni de stres care vă fac să simțiți durere sau plăcere. Emoțiile pot produce de asemenea și schimbări fizice. Dacă un copil are tuse, de exemplu, plânsul va face dificilă respirația.

 Dr. Thomas Schnitzer afirmă că medicii tradiționali sunt conștienți de efectul placebo și că uneori îl exploatează. Un studiu a arătat că mulți medici au recunoscut că le oferă pacienților din când în când pastile de zahăr, medicamente sau vitamine care nu îi vor ajuta, în speranța că efectul placebo va fi resimțit.

 În Baltimore (SUA), Centrul Medical al Universității din Maryland oferă unor pacienți accesul la terapia Reiki, care se presupune că ajută la vindecare folosind o energie invizibilă manipulată de o persoană. Șeful departamentului de anestezie Richard Dutton afirmă că este vorba despre o auto-hipnoză și o compară cu tehnicile de respirație care se predau femeilor pentru a le distrage atenția și pentru a nu simți multă durere în timpul nașterii.

 Există, de asemenea, cazuri precum insomnia. Michael Perlis, un psiholog și om de știință de la Universitatea din Pennsylvania (SUA), spune că, dacă dormiți prost o noapte, este previzibil ca următoarea noapte să dormiți mai bine. Dacă luați o pastilă în acea noapte, veți crede ați dormit mai bine datorită acesteia, dar nu exista nicio modalitate de a ști dacă este așa sau dacă a fost pur și simplu un rezultat al oboselii acumulate.

În loc de concluzie

 Rețineți că efectul placebo poate fi găsit chiar și în tratamente cu eficacitate dovedită. Un exemplu clar poate fi văzut în recuperarea sau îmbunătățirea imediată înainte de a lua un medicament, cum ar fi un antidepresiv. Deși eficacitatea tratamentului poate fi dovedită, aceste medicamente au nevoie, de obicei, de săptămâni pentru a fi eficiente, astfel că o îmbunătățire foarte timpurie se poate datora efectului placebo.

 În acest fel, atât acest fenomen, cât și vindecarea produsă de mecanismul de eficacitate a psihoterapiei sau a unui medicament se pot suprapune. De asemenea, este important să rețineți că efectul placebo nu este imaginar; într-adevăr oferă o îmbunătățire a stării psihice sau fizice, chiar adevărată (sistemului imunitar și celui neuroendocrin mai ales).