Mini-dicţionar al celor mai comune plante cu proprietăţi tămăduitoare (L-O)

L

Lămâia (Citrus limon)

Ce folosim și cum se administrează Lămâia?

 Lămâia este cea mai cunoscută specie de citrice care se poate cultiva cu succes și în țara noastră. Lămâia este în sine un medicament naturist excepțional. Din lămâie se foloseşte fructul pentru a prepara suc proaspăt de lămâie (cu multe calități bactericide, antiseptice, tonice și febrifuge). De asemenea se poate prepara uleiul de lămâie, decoctul de lămâie (se folosesc trei lămâi tăiate felii, apoi se fierb aproximativ 10 minute într-un litru de apă) precum și infuzia de lămâie (se utilizează două căni de apă fierbinte la o lămâie tăiată).

Proprietățile tămăduitoare ale Lămâii

 Sucul de lămâie proaspăt băut zilnic poate trata cu succes infecțiile pulmonare ori intestinale, aerofagia și reumatismul sau guta deoarece lămâia contribuie la eliminarea apei în exces din țesuturi și detoxifiază organismul. Obezitatea poate fi prevenită și tratată tot cu lămâie, la fel ca și paraziții intestinali. Pentru tratarea faringitei, tot lămâia este soluția, se face gargară cu suc proaspăt de lămâie diluat în apă.

 

Lăptuca (Lactuca sativa)

Ce folosim și cum se administrează Lăptuca?

 De la lăptucă folosim în general frunzele și semințele pentru a prepara o delicioasă salată. Însă frunzele de lăptucă pot fi folosite şi în: infuzie (se toarnă o cană de apă fierbinte peste câteva frunze de lăptucă şi se lasă la infuzat aproximativ cinci minute), cataplasme cu frunze proaspete de lăptucă sau opărite şi sucul de frunze de lăptucă (pentru curățarea tenului). Infuzia de semințe de lăptucă are proprietăți hipoglicemiante.

Proprietățile tămăduitoare ale Lăptucii

 Lăptuca poate trata cu succes tusea nervoasă (se indică consumul de decoct de lăptucă), insomnia, palpitațiile, diabetul și constipația, precum și acneea, furunculele și arsurile.

 

Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)

Ce folosim și cum se administrează Lemnul Dulce?

 Lemnul dulce este o plantă mai puțin cunoscută, dar care are proprietăți nebănuite. Lemnul dulce este o plantă de la care se folosesc frunzele și rădăcina și se recomandă pentru tratarea reumatismului, ulcerului, artritelor, afecțiunilor aparatului respirator, infertilității, etc. Putem folosi tinctura de lemn dulce, ce poate fi preparată în casă sau cumpărată de la magazine specializate și de la plafaruri. Tinctura de lemn dulce este foarte repede absorbită de organism și este foarte eficientă. Mai mult, pulberea de lemn dulce se obține prin macerarea cu ajutorul râșniței de cafea a rădăcinilor uscate de plantă, iar infuzia de lemn dulce este folosită în tratarea unei game foarte numeroase de afecțiuni.

Proprietățile tămăduitoare ale Lemnului Dulce

 Lemnul dulce tratează cu succes gripa, răceala și afecțiuni ale sistemului respirator și învinge cu succes cancerul hepatic, cancerul de prostată, cancerul de col uterin datorită substanțelor antitumorale pe care le conține. Lemnul dulce tratează cu succes sindromul ovarelor polichistice, amenoreea și frigiditatea (ce apar datorită scăderii nivelului de hormoni masculini, de testosteron), infertilitatea, bufeurile de căldură din premenopauză și începutul menopauzei și osteoporoza, precum și alergiile.

 

Leurda (Allium ursinum)

Ce folosim și cum se administrează Leurda?

 Leurda se recoltează în stare proaspătă, se taie frunzele tinere cu un cuțitaș în luna martie și aprilie, și se păstrează la frigider vreme de câteva zile. Se consumă în general sub formă de salată (frunzele proaspete de leurdă se spală bine și se taie mărunt). De asemenea, leurda poate fi consumată și sub formă de suc sau tinctură de leurdă.

Proprietățile tămăduitoare ale Leurdei

 Leurda tratează o mulțime de afecțiuni printre care amintim trombozele, deoarece are efecte fluidifiante sanguine și antiagregante plachetare. Așadar, se consumă suc de leurdă, dimineața pe stomacul gol. Leurda poate preveni şi accidentele vasculare, dar și bolile cardiace asociate valorilor mari ale colesterolului. Leurda consumată pe termen lung, poate preveni și trata bolile cardiace precum ischemia, aritmia și tahicardia. Hipertensiunea arterială se tratează cu tinctură de leurdă, iar reumatismul poate fi prevenit și tratat cu cure repetate cu suc de leurdă. Leurda poate opri procesul natural de îmbătrânire prin consumul zilnic de salată și poate ajuta fumătorii să renunțe la acest viciu.

 

Leuștean (Levisticum officinale)

Ce folosim și cum se administrează Leușteanul?

De la leuștean folosim rădăcina și frunzele. Leușteanul este un renumit condiment, dar și o plantă de leac ce se consumă sub formă de infuzie de frunze (o lingură de frunze de leuştean la o cană cu apă clocotită, lăsat la infuzat vreme de cinci minute). Leuşteanul se mai consuma de asemenea şi sub formă de decoct de rădăcină, suc și cataplasme.

Proprietățile tămăduitoare ale Leușteanului

 Leușteanul poate trata cu succes bronșita și tusea, prin consumul a trei căni de decoct zilnic, de asemenea, leușteanul poate diminua pofta de mâncare exagerată prin mestecarea frunzelor de leuștean înainte de masă. Tot cu leuştean tratăm și constipația, indigestia, gastrita, colicile intestinale și hipertensiunea.

 

Levănțica (Lavandula Angustifolia)

Ce folosim și cum se administrează Levănțica?

 Cine nu cunoaște această plantă minunată cu proprietăți binecunoscute? De la levănțică folosim florile. Ceaiul de levănțică se obține sub formă de infuzie și se prepară din florile uscate sau din pulbere, câte două lingurițe în 250 ml de apă clocotită, lăsată la infuzat vreme de 10 minute. Se pot consuma trei ceaiuri zilnic. Levănțica poate fi folosită sub diverse forme, de la pulbere, ceaiuri, uleiuri, până la tincturi.

Proprietățile tămăduitoare ale plantei Levănțica

 Pe plan intern, levănțica acționează ca un calmant al sistemului nervos central, combate căderea părului, estompează frica, calmează durerile abdominale având un efect antispastic.Tot levănţica stimulează pofta de mâncare, mărește secreția biliară și are proprietăți diuretice. Levănțica mai poate fi regăsită și în ceaiurile de stimulare a lactației, ajutând tinerele mame să fie mai relaxate. Pe plan extern, lavanda este folosită pentru efectele sale calmante și pentru tratarea diverselor răni și afecțiuni ale pielii. Sunt foarte multe afecțiuni pe care levănțica le tratează cu succes, precum acneea, aftele, amețelile, arsurile, aritmia cardiacă, astmul, bolile de inimă, de rinichi și de ficat precum și balonările.

 

M

Măceș (Rosa Canina)

Ce folosim și cum se administrează Măceșul?

 Măceșul este foarte des întâlnit în țara noastră. Măceșul este un arbust acoperit de spini, care face fructe roșii, denumite măceșe și care au un conținut foarte bogat de substanțe importante pentru corpul nostru. Cura cu măceșe se poate ține fie cu ajutorul infuziei de plantă, fie cu ajutorul pudrei de măceșe ce poate fi consumată în iaurt, în supă, sau sub formă de infuzie. Infuzia din fructe de măceşe se obține prin opărirea a două linguri de fructe la două căni de apă clocotită, şi se lasă la infuzat vreme de 10 minute. Măceşul se poate consuma sub formă de infuzie de flori, pulberea de fructe (fructe uscate date prin râșnița de cafea) sau se pot consuma fructele crude.

Proprietățile tămăduitoare ale Măceșului

 Măceșele sunt folosite pentru efectul lor de stabilizare a glicemiei, pentru efectul antidiabetic, pentru stimularea imunității, pentru prevenirea tumorilor și efectului lor regenerant și cicatrizant, dar și pentru o mai bună funcționare a organelor interne și a organismului ca și întreg. Substanțele importante secretate de măceșe precum antioxidanții sunt cele mai eficiente în tratarea și prevenirea multor afecțiuni. De asemenea, colicile abdominale se tratează cu pulbere de măceșe (2 lingurițe pe zi), stresul poate fi diminuat cu infuzia de măceșe, iar efectul lor sudorific poate ajuta și la scăderea febrei la copii și la adulți. Sunt foarte bogate în vitamina C, tocmai de aceea întăresc sistemul imunitar.

 

Măghiran (Majorana hortensis)

Ce folosim și cum se administrează Măghiranul?

 De la măghiran, acest condiment ce nu ar trebui să lipsească din nicio casă, folosim partea superioară pentru a prepara infuzia de măghiran (o linguriță de măghiran uscat la o cană de apă clocotită, lăsat la infuzat aproximativ zece minute), unguentul ori uleiul de măghiran pentru tratarea colicilor, luxațiilor sau pentru un masaj relaxant.

Proprietățile tămăduitoare ale Măghiranului

 Măghiranul este folosit cu succes pentru tratarea afecțiunilor gastrointestinale, a guturaiului (trei căni de ceai de măghiran pe zi), insomnia și stările de nervozitate, precum și respirația urât mirositoare (gargară cu infuzie de măghiran), astenia sau problemele de concentrare și lipsa poftei de mâncare.

 

Măr (Malus domestica)

Ce folosim și cum se administrează Mărul?

 Mărul este plin de vitamine și poate fi găsit oricând, în orice anotimp, în piețe și magazine, la prețuri mai mult decât accesibile și rezonabile. Merele se pot consuma crude, sub formă de suc proaspăt stors, decoct de mere (trei mere tăiate felii fierte într-un litru de apă vreme de un sfert de oră), infuzie din flori de măr (se infuzează două linguri de flori de măr uscate la o cană cu apă clocotită), oțetul de mere ori siropul de mere.

Proprietățile tămăduitoare ale Mărului

 Un măr pe zi ține doctorul la distanță. Așa sună un renumit proverb și pe bună dreptate. Merele ajută plămânii să funcționeze mai bine datorită substanțelor fitochimice pe care le conțin. De asemenea, merele ajută și persoanele ce suferă de astm și diverse alergii. Stresul este combătut cu ajutorul unui consum regulat de mere, iar durerile de cap se pot ameliorate simțitor prin simpla mirosire a unui măr verde. Merele ajută la reglarea tranzitului intestinal, iar un consum regulat de mere vă ajută să aveți dinți albi și sănătoși și o respirație proaspătă. De asemenea, merele previn mai multe tipuri de cancer și mai mult decât atât, protejează oasele datorită unei substanțe flavonoide ce se găsește în măr.

 

Mărar (Anethum graveolens)

Ce folosim și cum se administrează Mărarul?

De la mărar se folosește partea superioară. Mărarul este un excelent condiment, dar și o plantă de leac, folosit de mii de ani pe întreg cuprinsul globului. Mărarul este plin de vitamine și minerale și se poate folosi sub formă de infuzie de semințe de mărar, vin, tinctură ori pulbere de semințe de mărar.

Proprietățile tămăduitoare ale Mărarului

 Tinctura de mărar poate trata dereglările ciclului menstrual, dar și obezitatea. De asemenea, mărarul sub formă de ceai tratează balonarea, durerile abdominale, frigiditatea, osteoporoza și în stare crudă oprește starea de vomă și greața.

 

Merișor (Vaccinium vitis idaea)

Ce folosim și cum se administrează Merișorul?

 De la merișor se folosesc frunzele și fructele, acesta crescând îndeosebi în zona alpină și de munte. Merişorul se poate consuma sub formă de infuzie din frunze de merișor (20 de grame de frunze la o cană de apă clocotită), decoct din frunze de merișor sau tinctură.

Proprietățile tămăduitoare ale Merișorului

 Pentru tratarea cistitei, se beau zilnic două căni de infuzie de frunze de merișor, iar infecțiile urinare se tratează cu tinctură de merișor (câte zece picături de trei ori pe zi). Decoctul de merișor are proprietăți antiseptice și astringente și poate trata de asemenea diareea.

 

Mesteacăn (Betula pendula)

Ce folosim și cum se administrează Mesteacănul?

 Mesteacănul este un arbore înalt pe care este imposibil să nu îl recunoașteți. Acesta face niște muguri extrem de gingași ce tratează o serie de afecțiuni importante. Mugurii de mesteacăn au o mulțime de substanțe benefice, precum substanțe flavonoide, ulei eteric, saponine, substanțe tanante și rășinoase, substanțe antibiotice, etc. Mugurii de mesteacăn se prepară sub formă de infuzie, decoct, tinctură, ce pot fi procurate din farmacii sau plafaruri.

Proprietățile tămăduitoare ale Mesteacănului

 Mugurii de mesteacăn sunt folosiți pentru tratarea amigdalitei (prin gargară cu infuzie concentrată de muguri de mesteacăn), a litiazei urinare, dar şi a afecțiunilor gastro-intestinale prin consumarea decoctului de mugur de mesteacăn. De asemenea, tot cu ajutorul mugurilor de mesteacăn, pot fi tratate şi bronșitele, tuberculoza,dar şi ulcerul stomacal și duodenal.

 

Mușețel (Matricaria chamomilla)

Ce folosim și cum se administrează Mușețelul?

 Cine nu a auzit de mușețel? Cine nu a băut ceai de mușețel măcar o dată în viață? Mușețelul este una din cele mai apreciate și mai folosite plante medicinale. Mușețelul poate fi consumat atât sub formă de ceai, infuzie, cea mai des întâlnită formă, cât și sub formă de tincturi sau unguente. Pentru a prepara ceaiul de mușețel, se iau două linguri de floare de mușețel uscată şi se pun într-o cană peste care se adaugă 200-250 de mililitri de apă clocotită. Se lasă la infuzat timp de 10 minute, apoi se strecoară cu grijă ceaiul astfel obținut și se adaugă o linguriță de miere.

Proprietățile tămăduitoare ale Mușețelului

 Mușețelul tratează o gamă variată de afecțiuni. În stările gripale, mușețelul face minuni. De asemenea, muşeţelul tratatează şi colitele și enterocolitele, iar gastritele pot fi tratate cu infuzia de mușețel. Tot ce înseamnă inflamație a mucoasei stomacului și intestinelor, dar și în ameliorarea colicilor bebelușului, mușețelul s-a dovedit a fi o plantă miraculoasă. Mușețelul mai tratează și migrenele, infecțiile intestinale, astmul bronșic, afecțiunile ficatului, durerile de gât, de dinți și dismenoreea.

 

Menta (Mentha piperata)

Ce folosim și cum se administrează Menta?

 Menta este o plantă destul de des întâlnită pe meleagurile noastre, așa că nu ne este foarte greu să o găsim. De la mentă folosim frunzele frumos mirositoare. Ceaiul de mentă, cel mai des întâlnit preparat, se prepară din două lingurițe de frunze de mentă mărunțite la o cană de 200 ml de apă clocotită și se lasă să se infuzeze vreme de 10-15 minute. Se consumă cald ceaiul de mentă și are efect decongestionant, calmant și antispastic. De asemenea, se mai consumă și pulberea și tinctura de mentă.

Proprietățile tămăduitoare ale Mentei

 Menta tratează indigestii, senzații de vomă, de balonare, diareea acută, dar și crampele abdominale, gastritele și stările de greață. Menta este ideală și în tratarea gripei și răcelii dar și a respirației urât mirositoare și a migrenelor puternice.

 

 N

Nalba mare (Althaea officinalis)

Ce folosim și cum se administrează Nalba mare?

 Nalba mare crește mai ales în zonele de deal și câmpie, pe marginea drumului, pe lângă vreo apă curgătoare sau pe la casele oamenilor. De la nalbă folosim rădăcina și partea superioară pentru a prepara infuzie de flori, decoct de frunze sau de rădăcină.

Proprietățile tămăduitoare ale plantei Nalba mare

 Nalba mare tratează inflamațiile căilor respiratorii prin simpla gargară făcută cu decoctul de flori. Tot decoctul tratează diareea, afecțiuni genitale, dar este folosit și în cosmetică pentru a curăța tenul ridat ori încărcat.

 

Năpraznic (Geranium robertianum)

Ce folosim și cum se administrează Năpraznicul ?

 Năpraznicul este o plantă de care nu mulți am auzit, dar care poate fi un remediu excelent pentru multe boli. Infuzia este poate cea mai cunoscută metodă de preparare a năpraznicului. Infuzia de năpraznic se prepară din două linguri de frunze și flori de năpraznic uscate și mărunțite la o cană de apă și se consumă trei sau patru căni cu ceai pe zi. De asemenea, din planta uscată se mai poate prepara și pulbere, prin măcinarea plantei de năpraznic cu ajutorul unei râșnițe electrice.

Proprietățile tămăduitoare ale Năpraznicului

 Năpraznicul stimulează imunitatea, iar în cazul în care suferiți de o viroză, năpraznicul vă poate ajuta să o tratați foarte rapid. De asemenea, năpraznicul ajută persoanele expuse la radiații, sporește rezistența la stres și mărește imunitatea organismului. Cancerul de toate tipurile poate fi oarecum prevenit şi tratat cu ajutorul năpraznicului.

 

O

Osul iepurelui (Ononis spinosa)

Ce folosim și cum se administrează Osul iepurelui?

 Nu multă lume a auzit de osul iepurelui, deși este o plantă minunată cu multe proprietăți benefice. Osul iepurelui crește în locuri uscate, pășuni, fânețe și se folosește rădăcina pentru a prepara decoct ori pulbere.

Proprietățile tămăduitoare ale Osului iepurelui

 Decoctul de osul iepurelui poate trata insuficiența cardiacă, litiaza renală și poate preveni obezitatea. De asemenea, decoctul de osul iepurelui tratează reumatismul, bronșitele și afecțiunile biliare deoarece planta stimulează secreția de bilă și favorizează digestia. În plus, osul iepurelui tratează guta, cistita precum şi diferite eczeme.

 

Obligeana (Acorus calamus)

Ce folosim și cum se administrează Obligeana?

 Obligeana preferă locurile mlăștinoase și are o mulțime de proprietăți interesante și benefice pentru organism. De la obligeană folosim rădăcina pentru a prepara pulberea, decoctul ori tinctura de obligeană.

Proprietățile tămăduitoare ale Obligeanei

 Obligeana tratează cu succes lipsa poftei de mâncare, constipația și colitele de orice fel precum şi durerile de cap. Mestecarea frunzelor uscate de obligeană și consumul ceaiului de obligeană pot ajuta fumătorii să renunțe la acest viciu.