Omega 3: proprietăți și beneficii 

 Grăsimile sunt o serie de compuși care au în comun faptul că sunt insolubili în apă și solubili în anumiți dizolvanți organici. Acizii grași formează parte din compoziția grăsimilor și exercită anumite funcții fundamentale în organism: constituie o importantă sursă de energie, sunt o componentă esențială a membranelor celulelor și intervin în controlul și reglarea unei mari varietăți de procese vitale precum coagularea sanguină, reacția inflamatorie a organismului, reglarea temperaturii corpului, funcționarea normală a creierului sau a sănătății pielii, a unghiilor și a părului, printre multe alte funcții.

 Există diverse tipuri de acizi grași, care se grupează în trei familii: omega-3, omega-6 și omega-9.

Acizii grași esențiali

 Unii din acizii grași primesc numele de acizi grași esențiali, deoarece organismul nu îi poate sintetiza, ci este necesar să fie obținuți prin intermediul alimentației. Aceștia sunt acidul alfa linolenic (din familia omega-3) și acidul linoleic (din familia omega-6).

 Acidul alfa linolenic se găsește în pește, semințele de in, legumele cu frunze verzi, uleiul de canola, sau nuci.

 Acidul linoleic se găsește în uleiul de floarea soarelui, măsline, susan, porumb, nucă de cocos sau macadamia.

Beneficiile și proprietățile Omega-3

 Principalele investigații asupra efectelor acizilor grași s-au centrat asupra acidului gras omega-3, demonstrându-se în mod clar că reduce riscul de boli cardiace. American Heart Association recomandă peștele cel puțin de două ori pe săptămână, în special peștele gras precum macrou, păstrăv, hering, sardine, somon și ton alb.

 Consumul de acid gras omega-3 reduce inflamațiile și poate ajuta la reducerea riscului de boli cronice precum cancerul, artrita sau bolile cardiace. Acești acizi grași se găsesc în cantități crescute în creier și au o funcție foarte importantă în cadrul funcțiilor cerebrale cognitive. De fapt, copiii care nu au primit o cantitate suficientă de acizi grași omega-3 în timpul perioadei de sarcină, prezintă un risc mai mare de a avea probleme vizuale și ale sistemului nervos.

Importanța echilibrului între acizii grași

 Pentru ca acizii grași să-și poată exercita în mod corect funcția, este foarte important atât ca aceștia să existe în cantități suficiente în organism, cât și să existe un echilibru adecvat între cantitățile de omega-3 și de omega-6. Primii ajută la reducerea inflamației din corp, în timp ce acizii grași omega-6 stimulează reacția inflamatorie.

 O alimentație sănătoasă, precum dieta mediteraneană ajută la menținerea acestui echilibru deoarece conține alimente bogate în omega-3, cum ar fi cerealele integrale, fructe și legume proaspete, uleiul de măsline, peștele, usturoiul. Totuși, în multe țări occidentale alimentația are un conținut mai ridicat de omega-6 decât de omega-3. Acest dezechilibru se datorează unor factori diverși, precum:

 - Reducerea consumului de alimente bogate în omega-3.

 - Consumul de cereale rafinate în loc de cereale integrale.

 - Creșterea consumului de zahăr (care interferează cu metabolismul de acizilor grași).

 - Creșterea consumului de grăsimi hidrogenate.

 - Deficiențe nutriționale (vitamina B6, de exemplu, este necesară pentru metabolismul acizilor grași).

 - Creșterea consumului de medicamente.

Acizii grași cei mai importanți

 - Acidul alfa linoleic, menționat anterior.

 - Acidul eicosapentanoic (EPA), din familia omega-3. Ajută la reglarea inflamației, a sistemului imunitar, a circulației și a coagulării sângelui. Se găsește în principal în peștele gras, dar și în uleiul din semințe de cânepă.

 - Acidul docosahexanoic (DHA), din familia omega-3. Are un rol important în dezvoltarea creierului și a retinei la bebeluși. Este de asemenea important pentru sănătatea articulațiilor și a funcției cerebrale. Se găsește în peștele gras dar și în ouă și în unele tipuri de alge.

 - Acidul gamma linoleic (GLA), din familia omega-6. Intervine în funcționarea creierului, a sănătății articulațiilor și a echilibrului hormonal. Se găsește în uleiul din semințe de cânepă.

Simptomele deficienței sau dezechilibrului de acizi grași

 - Piele uscată și/sau crăpată

 - Uscăciune oculară

 - Mătreață

 - Iritabilitate

 - Păr fragil și uscat

 - Unghii fragile și exfoliate

 - Sete excesivă

 - Răni care se vindecă greu

Boli asociate cu lipsa sau dezechilibrul acizilor grași

 - Astm

 - Diabet

 - Artrită

 - Eczeme

 - Oboseală cronică

 - Hiperactivitate

 - Cancer

 - Depresie

 - Căderea părului

 - Lupus

 - Hipertensiune

 - Boli cardiovasculare

 - Probleme de memorie

 - Schizofrenie

 - Tulburare bipolară

 - Boala Alzheimer

 - Degenerare maculară