Cancerul – consecința unui stil de viață nesănătos
Prof. dr. Franc T. Ruiz este considerat o somitate în domeniul medicinii celulare și a urmat foarte multe studii de specialitate de microbiologie, naturopatie, osteopatie și neuropsihologie. În opinia sa, sănătatea este suma bunăstării fizice, mentale și sociale a unui individ.
Prof. dr. Franc T. Ruiz este în acord cu cele afirmate de Dr. Hamer, care a reușit să demonstreze că orice deficiență organică, cum este și cazul cancerului, este determinată de efectele unui conflict nerezolvat din viața pacientului. Ambii specialiști susțin că tot ceea ce facem și experimentăm, la nivel fizic, mental și emoțional are o profundă repercusiune asupra organismului nostru.
Iată ce afirmă Prof. dr. Franc T. Ruiz despre declanșarea cancerului: „În ceea ce privește cancerul, înainte de toate doresc să vă împărtășesc opinia mea, și anume: Un diagnostic de cancer, în majoritatea cazurilor, este consecința preponderentă și iresponsabilă a unui stil de viață nesănătos. Cu toții știm că tutunul, alcoolul, carnea roșie, făina rafinată, produsele lactate, zahărul, etc., nu aduc beneficii organismului, însă nu luăm în considerare toate aceste informații. Uneori, continuăm să fumăm, să consumăm alcool, etc., chiar dacă primim fatidicul diagnostic. Țesutul canceros începe să existe datorită alegerilor pe care le facem atât în alimentație, cât și ca stil de viață, a emoțiilor și gândurilor noastre.”
Care este originea cancerului sau de unde începe cancerul?
Simplificând, conform celor afirmate de Dr. Robert O. Young, principala origine și cauză a cancerului este o supraîncărcare și acidificare a țesuturilor și a sângelui, ca și consecință directă a dietei și a stilului de viață. Dr. Robert O. Young subliniază faptul că: "Cancerul este consecința unei alimentații anti-fiziologice și a unui stil de viață anti-fiziologic. Lipsa oxigenului din țesuturi și acidoza sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Substanțele acide resping oxigenul; în schimb, substanțele alcaline atrag oxigenul."
Din păcate, chimioterapia acidifică organismul în asemenea măsură încât acesta trebuie să recurgă la rezervele alcaline în mod imediat pentru a neutraliza această aciditate, sacrificând rezervele de minerale (calciu, magneziu, potasiu) care sunt depozitate în oase, dinți, unghii, articulații și păr. Tocmai din acest motiv, este vizibilă degradarea fizică în cazul persoanelor care primesc acest tratament chimic.
Cel mai bun lucru care se poate face în cazul oricărui proces patologic este să se ajute organismul să înfrunte el însuși problema, prin întărirea sistemului său imunitar și aducându-l într-o stare de echilibru și armonie prin intermediul unei detoxifieri profunde și a unei nutriții adecvate.
Despre acidoza metabolică și alcaloza tumorală
O tumoare este alcalină în interiorul său, în timp ce în exterior este extrem de acidă, tocmai de aceea se poate afirma că tumorile generează această dualitate.
Modalitățile clasice prin care medicina tradițională tratează cancerul sunt chirurgia, radioterapia și chimioterapia, însă toate acestea sunt proceduri invazive și au multe efecte secundare.
Medicina alternativă a întreprins numeroase cercetări prin care se dorește îmbunătățirea stării pacientului și o mai mare eficiență a tratamentelor specifice, fără neplăcutele efecte secundare.
Ce este mai exact cancerul și cum se dezvoltă?
Un răspuns simplu la această întrebare ar fi "o celulă care a devenit bolnavă" însă, totuși de ce se îmbolnăvesc celulele sănătoase? sau ce anume determină degenerarea celulelor?
Boala începe în jurul celulei respective. Mediul celular este cel responsabil de alterarea celulei, mai exact spațiul interstițial, fie din cauza unei insuficiențe renale, a unei insuficiențe hepatice, a insuficienței pulmonare sau toate în același timp, ceea ce este cunoscut ca insuficiență multi-sistemică.
Putem spune că sistemul de bază al organismului este constituit din plămâni, ficat, rinichi, sistemul vascular arterial, sistemul vascular venos, sistemul interstițial, celule, piele și mucoase. Filtrele noastre naturale sunt ficatul, rinichii și plămânii, care lucrează 24 ore pe zi din momentul în care ne naștem până în momentul morții.
În repaus, inima unei persoane pompează 5 litri de sânge pe minut. Așadar, prin fiecare dintre filtrele organismului trec minim 5 litri de sânge pe minut. În fiecare minut trec câte 5 litri de sânge, care sunt filtrați de organe și de sistemul celular din sângele arterial care transportă oxigen, zaharuri, grăsimi, proteine, minerale pentru a hrăni sistemul celular. Aceste celule, de fiecare dată când respiră, de fiecare dată când primesc oxigen generează un reziduu metabolic care este dioxidul de carbon. Dacă consumăm de exemplu grăsimi, celulele le vor folosi, iar când grăsimile se descompun rezultă colesterolul, însă în cazul în care consumăm proteine, rezultatul este acidul uric.
Ce se întâmplă însă cu aceste reziduuri metabolice? Acestea vor intra în sistemul venos, iar prin intermediul acestuia vor ajunge la plămâni, ficat și rinichi și vor fi eliminate. Este ușor să înțelegem că dacă celulele generează 3 “saci” de reziduuri și corpul elimină corespunzător cei 3 “saci” nu apar probleme. Aceste reziduuri au un caracter acid: acizi grași, acid uric, acid carbonic, iar atâta timp cât organismul nostru are capacitatea de a le elimina, nu apar boli sau tulburări de sănătate.
Anterior am precizat că inima unei persoane pompează 5 litri de sânge pe minut, ceea ce înseamnă 300 litri pe oră, adică 7.200 litri pe zi. Aceasta înseamnă că prin fiecare dintre filtrele naturale ale corpului trece echivalentul a 7.200 litri pe zi.
Fiind solicitate 24 ore zilnic, aceste filtre ajung să fie obstrucționate ca orice alt filtru, ceea ce înseamnă că nu vor mai elimina corespunzător reziduurile metabolice precum: anhidridul carbonic, acizii grași sau colesterolul și acidul uric. Dacă nu luăm măsurile necesare pentru a le curăța în mod regulat, deoarece nu putem schimba aceste filtre, apar problemele organice.
Organismul va începe să rețină acizii și radicalii liberi în spațiul interstițial dintre celule și capilarele venoase în așteptarea drenării (eliminării) acestora. Dacă reținerea acestor reziduuri metabolice în corp se perpetuează în timp, vor începe să apară problemele în interiorul organismului, iar celulele vor fi “sufocate” de propriile lor reziduuri metabolice.
Interpunerea acestor reziduuri metabolice sau toxine între capilare și celule va determina:
- O serioasă dificultate în procesul de nutriție celulară, deoarece bariera de radicali acizi liberi, acumulați într-un spațiu interstițial, va distruge nutrienții sau va împiedica oxigenul să ajungă la celule.
- O agresiune asupra propriului sistem celular, deoarece reziduurile acide (acidul uric, acidul oxalic, acidul carbonic, acizii grași, etc.) sunt caustici și pot distruge celulele.
Celula sănătoasă se află ca într-o piscină cu apă cristalină și transparentă, însă dacă filtrele nu mai fac față, iar drenajul nu se mai poate realiza corespunzător în proporție de 100% ci doar de 80%, o parte din reziduurile metabolice vor rămâne prinse în filtrele respective, o parte în sânge, iar o parte se vor acumula în spațiul interstițial. Dacă această situație se prelungește în timp, mediul celular va fi saturat de reziduuri metabolice acide foarte corozive. Dacă oxigenul trebuie să treacă de la capilare în celule, trebuie să traverseze o barieră de acizi care vor reacționa prin eliminarea acestuia. La fel se va întâmpla cu orice alt nutrient, iar celula va rămâne astfel izolată și fără aportul necesar de oxigen, fără nutrienți și atacată de un mediu extrem de acid și coroziv.
În aceste condiții, ce opțiuni are celula?
1. Să moară din lipsă de oxigen și din cauza deteriorării provocate de radicalii liberi acumulați în jurul său;
2. Să se apere pentru a supraviețui.
Dacă celula nu se apără, nu reacționează și rămâne în acest mediu și moare, se declanșează moartea organismului. Dacă mor celulele din creier și rămânem fără celule cerebrale apare boala Alzheimer, iar dacă mor celulele de la baza creierului se declanșează boala Parkinson.
Nervii care trimit impulsuri și informații sunt ca niște cabluri electrice învelite în plastic, care este reprezentat de teaca de mielină. Dacă un cablu este atacat cu un acid, plasticul va arde datorită acțiunii corozive a acidului, provocând astfel un scurtcircuit și va înceta să mai funcționeze. Acest lucru se petrece în cazul unui mediu acid care degradează teaca de mielină care protejează nervii, iar aceasta determină apariția sclerozei multiple.
Când o celulă moare într-un țesut fibros, vorbim de fibrom, care poate să fie fibrom mamar, fibrom uterin sau fibroză prostatică. Atunci când vorbim de fibroză în orice organ vital ca de exemplu, plămânul, atunci vorbim de o fibroză pulmonară idiopatică. Dacă în plămâni sau în ficat rămân mai multe reziduuri metabolice cu caracter acid decât pot elimina aceste organe vitale se declanșează numitele boli sclerozante.
Ce se petrece când celula decide să supraviețuiască?
1. Reține lichide în spațiul interstițial pentru a dilua acizii și pentru a permite trecerea nutrienților de la capilare la celule. Dacă toate celulele reacționează la fel apare obezitatea.
2. Utilizează Ca+, Na+, K+ din structurile osoase pentru a forma săruri care să precipite acizii în țesuturile moi se declanșează: osteoporoza, artroza, artrită.
3. Drenarea acizilor de către piele sau mucoase determină apariția dermatitelor, eczemelor, psoriazisului, iar la nivelul mucoaselor colita ulceroasă.
4. Mutația celulelor înseamnă cancer.
Cum se poate învinge cancerul?
1. Alcalinizând organismul pacientului
a. Recuperând funcțiile filtrelor naturale ale organismului;
b. Eliminând toxinele acumulate în spațiul interstițial.
Principala cauză a cancerului este stilul de viață modern. Alimentele procesate, excesul de aditivi alimentari, poluarea, stresul cronic și emoțiile negative sunt factorii principali care cauzează o aciditate internă, și implicit cancer. Având un echilibru al pH-ului din corp, celulele nu vor mai avea nevoie să rețină lichide pentru a lupta contra acidozei și vor pune în mișcare metabolismul.
Un corp prea acid creează în primul rând o problemă de respirație la nivelul celulelor, care perturbă la rândul ei schimbul de oxigen. Consumul alimentelor alcaline și a apei alcaline ionizate, bogată în oxigen, neutralizează aciditatea internă. Un aspect interesant legat de celulele canceroase se referă la faptul că acestea cresc și se dezvoltă într-un mod necontrolat, fiind diferite de celelalte celule din organism. Celulele normale inspiră oxigenul și expiră dioxidul de carbon, iar singurele celule care expiră oxigenul sunt celulele canceroase.
Vorbind de pH ne referim la potențialul de hidrogen, care este o măsurare a concentrației ionilor de hidrogen din corp. Pentru a înțelege mai clar acest aspect, trebuie să luăm în considerare faptul că nivelele de aciditate se măsoară pe o scală de la 1 la 14, 1 fiind nivelul cel mai acid, 7 cel neutru, iar 14 cel alcalin. Nivelul optim pentru a ne bucura de o stare bună de sănătate este cuprins între 7,3 și 7,45. Diversele substanțe poluante, aditivii chimici, proastele obiceiuri alimentare și inclusiv stresul, pot crește nivelele de aciditate din corp și pot altera pH-ul.
„Nicio boală, inclusiv cancerul, nu poate exista într-un mediu alcalin”, a afirmat doctorul Otto Warburg, autor al cărții Metabolismul tumorilor și recompensat cu premiul Nobel pentru descoperirile sale în medicină, în anul 1931.
Dieta vegetariană
În prezent, tot mai multe studii medicale au confirmat faptul că alimentația sănătoasă este o cheie fundamentală pentru prevenirea cancerului.
O dietă care se bazează preponderent pe produsele și preparatele din carne este acidifiantă, iar dieta vegetariană este alcalinizantă. Aproximativ 95% din conținutul fructelor și legumelor este apă. Cu ajutorul unei diete vegetariene, filtrele organismului sunt curățate în mod natural.
În ultimii ani s-a cercetat de asemenea influența dietei vegetariene asupra riscului apariției cancerului și în special a cancerului de endometru și a cancerului de sân. Un studiu recent a arătat că această dietă poate crește nivelele de colesterol bun cu până 10%. Studiul menționat a fost publicat în Revista spaniolă de Cardiologie și oferă informații valoroase despre beneficiile acestui tip de alimentație pentru menținerea sănătății cardiovasculare și inclusiv pentru combaterea cancerului.
O altă cercetare efectuată de oamenii de știință spanioli de la Universitatea din Navarra și Centrul de Cercetare Biomedicală în Fiziopatologia Obezității și Nutriției (CIBERobn) a evidențiat valoarea preventivă a dietei vegetariene contra cancerului de sân. Concluziile acestora au arătat că suplimentarea dietei cu ulei de măsline extravirgin poate reduce cu aproximativ 68% riscul dezvoltare a acestui tip de tumori. Lucrarea, publicată în revista 'JAMA Internal Medicine', s-a bazat pe supravegherea a 4.300 de femei spaniole timp de 4 ani și 8 luni.
Fitoterapia
În cadrul fitoterapiei se folosesc:
a. Plantele diuretice care îmbunătățesc funcția renală prin curățarea rinichilor și favorizarea eliminării acizilor;
b. Plantele hepatice care îmbunătățesc funcția coleretică prin curățarea ficatului favorizând astfel eliminarea bilei;
c. Plantele pulmonare care determină eliminarea dioxidului de carbon din organism;
d. Plantele imunostimulatoare care fortifică sistemul imunitar și activează celulele NK ("natural killer", foarte importante pentru apărarea imunitară nespecifică).
Oligoterapia
În anul 1912, chimistul francez Gabriel Bertrand (1867-1962), studiind compoziţia elementară a țesuturilor vii, a demonstrat că urme din aceste minerale se regăsesc și în corpul uman şi participă într-un mod activ la funcţionarea acestuia. Gabriel Bertrand este primul cercetător care a utilizat termenul de „oligoelemente”.
Pentru a funcţiona optim, organismul uman are nevoie de o cantitate suficientă de oligoelemente (aproximativ 7 g pentru o persoană care are 70 kg). Reînnoirea acestor oligoelemente se produce în mod normal prin intermediul unei alimentaţii variate şi echilibrate, însă dacă aceste substanţe lipsesc din corp, se ajunge la diverse dezechilibre, iar organismul slăbeşte sau se îmbolnăvește.
Scopul oligoterapiei este acela de a reechilibra organismul printr-un aport corespunzător de minerale şi de metale, care sunt prezente în mod natural în cantităţi foarte mici în corp și care sunt indispensabile bunei sale funcţionări și anume: aluminiu, argint, arsenic, mangan, cobalt, sulf, zinc etc. Oligoelementele au rolul de cofactori deoarece intervin în procesele şi funcţiile biologice cum ar fi: respiraţia celulară, transformarea și asimilarea alimentelor, transferul de energie, eliminarea reziduurilor metabolice, fortifierea sistemului imunitar și regenerarea ţesuturilor.
În cadrul oligoterapiei se folosesc:
a. oligoelemente care reactivează funcțiile catalitice pentru stimularea activității filtrelor naturale;
b. oligoelemente imunostimulante.
Hidroterapia
Băile în apă de termală dilată porii și ajută la eliminarea diverselor toxine și deșeuri metabolice acumulate în organism. Apele termale au o concentrație salină de 20 grame de sare per litru de apă. Plasma din organismul uman are o concentrație salină de 9,4 grame de sare per litru.
Aceasta determină un gradient osmotic care provoacă o extragere a acizilor reținuți în interiorul organismului prin intermediul pielii. Dacă o cură cu apă termală nu vă este neapărat la îndemână, puteți recurge la băile cu sare la domiciliu. Pentru aceasta se recomandă băi cu 2 kilograme de sare la 100 litri de apă (1/2 cadă de baie).
2. Printr-o dietă hiposodică
Celula tumorală necesită mult sodiu pentru a-și alcaliniza citoplasma și pentru a putea contracara astfel atacul acid extrem. Dacă rinichii nu mai funcționează corespunzător, se va acumula un exces de acid uric care va ataca arterele. Dacă se obstrucționează funcționarea corectă a ficatului, acesta nu va mai putea elimina colesterolul care se acumulează în artere, ceea ce provoacă infarctul. În definitiv, acizii sunt cei care provoacă cele mai mari distrugeri în organism.
3. Hiper-oxigenarea sistemului (oxigenul distruge cancerul)
Încă din anul 1923, dr. Otto Warburg a descoperit că celulele canceroase nu pot crește decât într-un mediu lipsit de oxigen. Simpla drenare a toxinelor din țesuturi va ajuta ca oxigenul să ajungă la țesuturi, iar aceasta va determina apoptoza (moartea) celulelor cancerigene.
Cercetătorii au încercat prin diverse studii medicale să crească nivelul de oxigen din sânge pentru a contracara cancerul. De exemplu, cercetătorii germani au încercat diferite metode de creștere a nivelului de oxigen din sânge, folosind terapiile cu oxigen (folosirea peroxidului de hidrogen lichid și terapia cu ozon). După anul 1950, cercetătorii japonezi și ruși au abordat deficitul de oxigen dintr-un unghi diferit, folosind apa alcalină ionizată.
În loc de concluzie, vă reamintim că prezența celulelor cancerigene în corpul uman este permanentă, însă depinde de noi înșine, de stilul nostru de viață, de dietă și de natura emoțiilor pe care le avem în mod preponderent dacă aceste celule vor suferi mutații și dacă vor forma tumori sau nu. De exemplu, medicii oncologi afirmă că aproximativ jumătate dintre femeile care se confruntă cu cancerul de sân ar fi putut să o evite cu ajutorul unei alimentații sănătoase, a exercițiilor fizice și având în general o viață sănătoasă cu obiceiuri benefice.
Traducerea și adaptarea unui text scris de Prof. dr. Franc T. Ruiz