Legătura dintre pierderea unei persoane și riscul unui atac cardiac

 A muri de tristețe ar putea părea mai mult scena unei drame de Shakespeare decât o realitate, dar durerea extremă a unei pierderi poate chiar să "frângă" o inimă. Specialiștii în cardiologie afirmă că în zilele următoare după ce ați pierdut pe cineva apropiat, riscul unui atac de inimă crește de până la 21 de ori!

7 moduri de a crește optimismul și de a reduce anxietatea

 De exemplu, tulburările de anxietate afectează în prezent aproximativ 40 de milioane de americani adulți. Experții ne spun că persoanele au prejudecăți negative, ceea ce înseamnă că suntem atenți să acordăm mai multă atenție informațiilor amenințătoare și înfricoșătoare decât informațiilor pozitive. Acest lucru poate crește sentimentul de stres și anxietate la multe persoane, dar există o serie de modalități prin care se poate amplifica optimismul.

Cele 3 beneficii ale optimismului

 Optimismul este hrană pură pentru sistemul nostru imunitar. Prin urmare, această mare virtute este un aliat perfect pentru a depăși o boală. Dar ... cum să fii optimist în astfel de circumstanțe? Psihologul Patricia Ramirez afirmă că acest optimism este un aliat atunci când este vorba despre prevenirea și depășirea bolilor, iar acest lucru este dovedit științific prin numeroase studii.

 Un studiu realizat de Școala Harvard de Sănătate Publică a arătat că persoanele cu o atitudine pozitivă și optimistă au un risc cu 52% mai mic de deces din cauza infecțiilor, cu 39% mai puțin de accident vascular cerebral, 38% de boli cardiorespiratorii și 16% mai puțin de cancer. Dar, de ce optimismul are acest efect "vindecător" asupra corpului nostru? Și cea mai importantă întrebare: cum să fii optimist cu privire la o situație adversă cum este o boală? Iată ce afirmă în această direcție dr. Patricia Ramirez, psiholog și autoarea cărții intitulate "Optimismul: dinamica pentru a-ți consolida emoțiile" (Ed.Grijalbo).

Câteva date despre structura creierului

 În prezent, tot mai multe studii științifice din întreaga lume, mai ales datorită descoperirilor mecanicii cuantice, recunosc că o mare parte din înțelepciunea antică milenară corespunde direct descoperirilor unei fizici mai moderne, respectiv că nu există realitate obiectivă în afara minții, că observatorul modifică observația, că vidul este sursa sau posibilitatea a orice, etc.

 Astăzi și datorită neuroștiinței, se mai știe ceva despre acel minunat dirijor care este mintea noastră. Dar, desigur, încă suntem departe de a înțelege toate procesele, funcțiile și capacitățile sale. Mintea, astăzi, rămâne ceva nedefinit, imaterial, ceva cu puteri extraordinare, care nu este foarte bine cunoscută. Cu toate acestea, știm câteva lucruri care sunt foarte utile atunci când vine vorba de asigurarea bunăstării și a fericirii, iar unele procese ne vor ajuta să controlăm ceea ce gândim și simțim pentru a schimba modelele de comportament. Să vedem care este structura creierului:

Nivelul de serotonină afectează stările mentale și emoționale

 O zi lungă și stresantă la locul de muncă, o casă plină de copii și de responsabilități ne poate afecta cu siguranță starea mentală și emoțională. Dar, oare este această stare mentală și emoțională, împreună cu depresia, un aspect cu care ne-am născut cu toții sau totul în această privință este relaționat cu traumele? Potrivit doctorului Zul Merali, președinte și CEO al Institutului Regal de Cercetare pentru Sănătatea Mintală din Ottawa, ambele circumstanțe sunt prezente. Acest doctor afirmă că „toți suntem născuți cu serotonină, care se unește cu receptorii creierului. Pot exista unele mutații genetice sau unele persoane se pot naște cu gene care produc un nivel ridicat de serotonină sau dimpotrivă, cu gene care produc un nivel scăzut de serotonină. Cei care se nasc cu un nivel scăzut de serotonină pot funcționa corect, dar doar câteva evenimente stresante sau traumatizante sunt suficient pentru ca aceste persoane să intre în depresie sau să se epuizeze din punct de vedere mental sau emoțional.”

 Astfel, este important să recunoaștem la timp semnalele de avertizare de epuizare mentală și fizică pentru a lua cele mai potrivite măsuri pentru a le contracara. Vă prezentăm în acest articol 7 dintre ele. Iată care sunt acestea:

Ce este un atac de panică?

 Ați simțit vreodată că nu mai aveți suflare, că nu puteți respira, că vă simțiți amețiți, iar pieptul vă doare? Cel mai probabil, este vorba despre declanșarea unui atac de panică.

 Un atac de panică este un cumul de emoții care au fost reprimate și care în cele din urmă ies foarte puternic la lumină. Este ca și cum v-ați fi controlat de mult timp și ați ascuns toate aceste emoții, până când vine un moment în care tensiunea este insuportabilă. O persoană care se confruntă cu această acumulare de emoții simte anxietate, teamă și chiar frica de o amenințare care cu siguranță nu există. Atacurile de panică apar brusc și fără nici un avertisment, iar durata acestora poate fi de câteva minute sau puțin mai mult, iar în cazurile mai rare se extind până la oră.

 În acest articol vă voi prezenta ce este un atac de panică, care sunt simptomele sale și ce puteți face pentru a le atenua și preveni.

Ce este anxietatea?

 Apariția anxietății este foarte frecventă și nu ar trebui să o ignorăm. A suferi de anxietate poate fi foarte dificil, deoarece această tulburare poate transforma orice activitate zilnică într-un efort supraomenesc. În acest articol vom analiza care sunt cele mai bune recomandări și remedii naturale pentru calmarea nervilor și combaterea anxietății.

 Anxietatea este o tulburare care poate fi devastatoare pentru viața de zi cu zi. Anxietatea este un răspuns normal al organismului la stimuli negativi, cum ar fi problemele sau pericolele. Cu toate acestea, anxietatea devine o tulburare atunci când această stare de alertă este prelungită chiar și atunci când problema a dispărut deja sau se manifestă într-un mod exagerat față de unii stimuli care nu sunt atât de îngrijorători.