Depresia – cauze şi remedii vindecătoare

 Numită de către medici "boala secolului XXI", se estimează că în 2-3 decenii, această afecţiune va devansa ca răspândire şi gravitate afecţiunile cele mai periculoase.

 În ţara noastră se estimează a fi în prezent peste 2 milioane de persoane afectate de depresie, din cauza incapacităţii lor de adaptare la greutăţile sociale. Dacă o persoană nu poate depăşi unele stări negative tranzitorii timp de două săptămâni, ea ar putea să sufere de o formă de depresie. A ne simti abătuţi sau descurajaţi din când în când este uman, este o emoţie cu care toţi ne confruntăm. Adevărata depresie apare însă atunci când tristeţea devine permanentă, putând apărea de asemenea sentimente negative precum pesimism, anxietate, descurajare. Având un impact mai puternic decât o scădere temporară de energie, depresia poate avea un impact semnificativ asupra motivaţiei de a trăi, asupra capacităţii de acţiune, asupra stării generale de sănătate.

 Specialiştii consideră că depresia poate să apară la orice vârstă. Multe persoane din cele afectate de depresie sunt tentate să-şi caute refugiul în alcool, tutun sau chiar droguri. Acestea pot să îmbunătăţească pe moment starea de spirit, însă este doar o păcăleală care de multe ori se poate sfârşi tragic. Celula nervoasă este influenţată în mod negativ de acţiunea tutunului şi a drogurilor, devenind slăbită şi epuizată, iar astfel starea depresivă devine cronică.

 Este foarte important ca odată diagnosticată depresia să se încerce terapii neinvazive, naturiste, care să ajute atât corpul cât şi sufletul celui care suferă. Este esenţial ca pacientul, împreună cu un terapeut avizat să ajungă la cauzele emoţionale care au determinat această suferinţă, să acţioneze direct asupra lor prin terapii specifice. Vindecarea emoţională a celui în cauză va determina anihilarea unui balast de emoţii negative perturbatoare care împovărau pacientul, ajutându-l să renască şi să se bucure cu adevărat de viaţă.

Simptome ale depresiei

 Principalele simptome ale depresiei sunt pierderea interesului sau a plăcerii în efectuarea activităţilor cotidiene, sentimentele de disperare sau tristeţe asociate cu oboseală, scăderea energiei, dezinteres, descurajare şi fixarea asupra aceloraşi idei. În general persoana care suferă de depresie refuză un ajutor specializat, aşteptând ca ceilalţi să se schimbe. Are un somn dificil sau suferă de insomnii.

 Scala Montgomery Asberg întocmită de terapeuţi indică mai multe criterii de evaluare a depresiei- lipsă totală de interes faţă de aproape orice activitate care înainte făcea plăcere, la care se adaugă un sentiment sfâşietor de gol interior şi letargie;
 - stare de tristeţe interioară profundă – persoana în cauză se simte lipsită de ajutor, deznădăjduită, nu mai are nicio speranţă;
 - irascibilitate;
 - sentimentul inutilităţii;
 - incapacitate de a se concentra, de a gândi şi a lua decizii;
 - gânduri pesimiste, idei de vinovăţie şi autocenzurare, complexe de inferioritate şi remuşcări faţă de acte considerate reprobabile sau faţă de „păcate”;
 - idei şi planuri preparative pentru sinucidere; depresivii ajung să creadă în mod greşit că viaţa nu mai merită trăită, şi nu de puţine ori tentativele de sinucidere le reuşesc;
 - reducerea duratei şi a profunzimii somnului;
 - modificări vizibile ale poftei de mâncare;
 - lipsă de energie, astenie, oboseală, lasitudine (senzaţie de oboseală, plictiseală).

Dacă aceste tulburări persistă sau se intensifică în timp, atunci se pune problema unui dezechilibru serios şi este indicat să se urmeze cât mai repede un tratament de specialitate.

Blocajele emoţionale ale depresiei

  Într-un studiu recent efectuat la Universitatea din Leiden, Olanda, realizat pe 2615 adulţi, pentru stabilirea cauzalităţii depresiei, rezultatele obţinute sunt elocvente: din totalitatea adulţilor investigaţi, aproape jumătate suferiseră cel puţin o traumă puternică în copilărie (47.7%). Dintre aceştia, 80% au raportat două sau mai multe feluri de traume şi fiecare al 7-lea a descris traume complexe, însumând trei sau mai multe feluri de abuz.

 Depresia este mijlocul folosit de persoana afectată pentru a nu mai trăi o presiune, mai ales cea de ordin afectiv. Persoana depresivă are senzaţia că nu mai suportă, că a ajuns la limită. Cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât mai devreme a fost trăită acea rană emoţională de către persoana în cauză. Rănile emoţionale în acest caz pot fi următoarele: respingere, abandon, umilire, trădare, nedreptate. Pentru a cauza o tulburare gravă precum depresia sau chiar psihoza maniaco-depresivă, durerea a fost trăită cu siguranţă în izolare. Copil fiind, acea persoană nu a avut pe nimeni cu care să vorbească, căruia să îi împărtăşească problemele sale. Astfel, acel copil nu a învăţat să aibă încredere în ceilalţi, ci şi-a blocat dorinţele, retrăgându-se în sine însuşi, alimentând în singurătate ranchiuna, resentimentele sau chiar ura provocate de alte persoane din anturajul său.

 Lucrul cel mai important pe care persoana depresivă trebuie să îl accepte este că starea ei este cauzată de durerea puternică pe care a trăit-o cândva în copilărie. De obicei rana emoţională care se manifestă este respingerea sau teama de a fi respins. Este foarte important ca persoana în cauză să realizeze că, chiar dacă a fost respinsă în copilărie, acest lucru nu înseamnă neapărat că părintele ei nu o iubea. Părintele care îşi respinge într-un mod sau altul copilul, a fost cu siguranţă la rândul său respins în copilărie şi se respinge pe sine însuşi. Începutul procesului de vindecare constă în schimbarea profundă a atitudinii faţă de acel părinte, simţind compasiune faţă de el şi iertându-l.

 Etapa cea mai importantă în vindecarea acestei răni emoţionale este procesul de auto-iertare, pentru resentimentele trăite împotriva acelui părinte. Este uman ca un copil să simtă ranchiună sau chiar ură atunci când suferă în singurătate şi se simte neînţeles. Dar ca adult el poate să înţeleagă în mod matur şi conştient că poate să-şi vindece trecutul, oricât de dureros ar fi fost acesta, pentru a trăi cu adevărat liber în prezent.

Endorfinele – cel mai bun antidepresiv

 Conform studiilor de specialitate din domenii precum biochimia sau neurofiziologia s-a dovedit că starea de fericire a omului e strâns legată de hormonul cerebral numit endorfină. Endorfinele sunt o categorie de substanţe produse de creier, făcând parte dintre neurotransmiţători (alături de dopamină şi serotonină). Din punct de vedere chimic, endorfinele au o structură de proteine complexe, iar rolul pe care li-l încredinţează organismul este acela de analgezic, vizând suprimarea durerii de orice fel.

Modalităţi naturale de producere a endorfinelor

•  - Exerciţiile fizice

•  - Anumite alimente, sucurile naturale cum ar fi cel de morcovi, portocale, mere, etc.

•  - Sentimentele de iubire şi afecţiune

•  - Masajul

•  - Acupunctura

•  - Meditaţia şi contemplarea naturii

•  - Râsul

•  - Muzicoterapia

        - Exerciţiile fizice

 Există în prezent nenumărate studii care au demonstrat că depresia uşoara poate fi tratată cu succes prin intermediul sportului. Daca nu aveţi timp să practicaţi un sport anume, încercaţi măcar sa vă plimbaţi în natură 15-30 de minute zilnic. Se pare că peste 80% dintre persoanele depresive provin din mediul urban şi au un trai sedentar sau semi-sedentar.

 E important de ştiut că efortul fizic intens, făcut în mod sistematic, activează nu doar musculatura, respiraţia şi metabolismul, ci şi anumite mecanisme naturale de protecţie psihică. Este cunoscut faptul că după aproximativ 40 de minute de efort fizic (alergare, sporturi în aer liber, înot, ciclism etc.) scoarţa cerebrală eliberează anumiti neuro-transmiţători (endorfine, serotonină, etc.) care generează stări de relaxare, de mulţumire, de optimism, de încredere. Mai mult chiar, exerciţiile fizice efectuate de cel puţin 3 ori pe săptămână în natură îmbunătăţesc considerabil calitatea somnului, care principalul mijloc de regenerare psihică.

 Sportul şi mişcarea efectuată în mod sistematic influenţează raportul seroto­nină/dopamină şi ni­ve­lul de endor­fine din orga­nism. Datorită acestor efecte notabile, com­ba­terea de­pre­siei devine mult mai efici­entă şi, de aceea, miş­carea trebuie inte­grată în orice terapie.
 Aceleaşi efecte se pot obţine prin diverse tehnici de meditaţie şi respiraţie, care pot ajuta foarte mult la echilibrarea orga­nismului, la redobândirea liniştii interioare.

Dieta şi plantele

 În combaterea depresiei de mare ajutor poate fi dieta, preferabil cât mai pură - un regim bogat în fructe şi legume crude, nuci şi seminţe, cereale integrale, cu mai puţină carne şi alimente procesate, fără aditivi chimici, fără băuturi carbogazoase, fără alimente sau băuturi excitante ale sistemului nervos – cafeaua, tutunul, alcoolul, ceaiul negru, dulciurile în exces, energizantele chimice.

 Dr. Brigitte Mars, specialistă în fitoterapie şi nutriţie (din Boulder, Colorado) subliniază importanţa detoxifierii hepatice la pacienţii suferinzi de depresie, deoarece la aceştia s-a constatat că ficatul este greoi şi blocat, plin de acumulări toxice. De aceea, se recomandă evitarea grăsimilor - unt, margarină, carne, precum şi a produselor procesate de tip fast-food şi pline de aditivi chimici.

 Plantele medicinale sunt şi ele de un real folos în echilibrarea emoţională. În natură sunt multe plante care ne pot ajuta eficient în combaterea tristeţii. Dintre plantele autohtone cele mai recomandate sunt salvia, roiniţa, isopul, sunătoarea, obligeana, busuiocul, rozmarinul, salvia, talpa-gâştei, odoleanul. Plantele se macină fin cu râşniţa electrică, se amestecă în cantităţile date şi se administrează câte o linguriţă (5 gr) de 4 ori pe zi din fiecare amestec de plante, consecutiv. Se ţin sublingual 15 min., apoi se înghit cu apă plată sau de izvor.

 Dintre cereale, sunt recomandate a fi incluse în alimentaţie grâul, hrişca, grâul integral, se poate urma chiar şi terapia Oshawa, foarte eficientă în acest caz.

 O altă expertă în materie de depresie, Tierona Low Dog, a arătat că vitaminele din grupul B (şi în special B12) pot produce minuni în vindecarea acesteia, dar insistă asupra faptului că este preferabil ca asimilarea vitaminelor să se facă direct din hrană, evitându-se folosirea pastilelor sintetice. În acest sens, micul dejun Kollath este o sursă naturală de vitamine de tip B, este foarte uşor de preparat şi poate fi un mic dejun ideal.

 Organizaţia mondială a apicultorilor şi a apiterapeuţilor, a evidenţiat prin studii specifice efectele pozitive ale polenului de albine şi lăptişorul de matcă în tratarea depresiei. O cură de 3 luni, timp în care se administrează 7-15 grame de polen pe zi, are ca efecte în peste 60% din cazuri ameliorarea simţitoare a stării emoţionale a pacienţilor. Ca efecte imediate ale curei, frecvenţa stărilor de tristeţe, de pesimism scade treptat, pacientul îşi recapătă tonusul psihic şi fizic, simte nevoia de acţiune şi devine mai dinamic şi mai motivat.

 Există câteva alimente care combat în mod eficient stresul şi care incluse în alimentaţia zilnică pot fi de mare ajutor. Acestea sunt:

•  - Ţelina: conţine o serie de compuşi care scad concentraţia de hormoni ai stresului;

•  - Varza: este o foarte bună sursă de vitamine antioxidante care combat stresul, precum vitaminele A, C şi E;

•  - Orezul brun: conţine carbohidraţi cu absorbţie lentă care declanşează în organism eliberarea de serotonină;

•  - Fructele de pădure: ajută la îndepărtarea stresului prin creşterea nivelului de magneziu şi vitamina C din organism;

•  - Seminţele de susan: reduc stresul prin compoziţia lor bogată în zinc care determină producerea de serotonină;

•  - Usturoiul: conţine o substanţă detoxifiantă numită alicina care ajută la dispariţia stărilor de epuizare, ajută la creşterea bunei-dispoziţii;

•  - Seminţele crude de floarea-soarelui: conţin potasiu, complexul de vitamine B12 (mai ales B6 şi acid pantotenic) şi zinc, substanţe a căror nivel scade mult în timpul perioadelor de stres;

•  - Sparanghelul: conţine multe elemente regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente, oase toate acestea având efecte pozitive asupra bunei funcţionări a organismului şi asupra rezistenţei acestuia în caz de stres;

•  - Migdalele crude: sunt foarte bogate în magneziu, element ce ajută metabolizarea acizilor graşi esenţiali. Consumul de migdale reduce starile de tensiune, anxietate, irascibilitate şi insomnie prin aportul de magneziu;

•  - Algele marine - au un efect energizant asupra ficatului şi facilitează eliminarea toxinelor, scăzând astfel nivelul de stres din organism;

•  - Fructele de avocado - conţin 14 minerale, toate având un rol important în reglarea funcţiilor organismului.

Terapia prin râs

 Din punct de vedere medical, râsul joacă un rol important în ameliorarea şi chiar vindecarea bolilor: râsul îmbunatateşte vizibil starea psihică, reduce consecinţele stresului, produce endofine şi serotonină. Mai mult decât atât, cercetarile prezentate la conferinţa de Biologie Exeprimentală din Anaheim din 2010, au arătat că râsul are aceleaşi beneficii asupra sănătăţii ca şi exerciţiile fizice (conform “Scientific American Mind”). Râsul stimulează sistemul imunitar, stimuleaza respiraţia prin mişcările accentuate ale musculaturii abdominale şi ale muşchiului diafragmei, producând un masaj intern cu beneficii directe asupra circulaţiei sanguine şi asupra creşterii concentraţiei de oxigen din sânge.

 Din punct de vedere emoţional, râsul este o experienţă eliberatoare. Atunci când râdem, trecutul şi viitorul se estompează şi există doar prezentul. Mai ales în cazul depresiei, terapia prin râs poate fi de un mare folos, eliberând tensiunile şi blocajele emoţionale, orientând atenţia pacientului asupra prezentului, redându-i bucuria de a trăi şi optimismul.

 Câştigul unor astfel de momente în care ne amuzăm chiar şi de lucruri mici, constă în declanşarea procesului intern de optimizare a modului de a privi relaţiile şi viaţa în general. Cu cât mai multe momente de destindere si amuzament, cu atât este mai prezentă starea de „bine” şi de optimism în viaţă.

Cum se aplică terapia prin râs? Urmăriţi ca zilnic să găsiţi motive de bucurie, de încântare, de amuzament, cumpăraţi-vă cărţi de bancuri, reviste umoristice, urmăriţi comedii savuroase. Râdeţi cu plăcere chiar şi de voi înşivă pentru că uneori sobrietatea excesivă şi asumarea diferitelor roluri sociale este o împovărare excesivă. Înconjuraţi-vă de oameni veseli, jucaţi-vă cu copii, cu animale de casă, găsiţi mereu motive de bucurie şi veselie. Dacă veţi urmări cu perseverenţă să aplicaţi terapia prin râs, viaţa va deveni mult mai uşoară şi mai senină.

Atitudinea interioară în caz de depresie

 Contrabalansarea depresiei se face cu multă bucurie şi poftă de viaţă. Este foarte important să începeţi să întâmpinaţi viaţa cu încredere, cu optimism, să vă autoeducaţi să vedeţi în orice situaţie, oricât de dificilă, aşa cum bine spune înţelepciunea populară “partea bună a lucrurilor” sau “partea plină a paharului”. Aceasta nu înseamnă să fiţi irealişti sau iresponsabili, ci să găsiţi forţa şi puterea de a îmbrăţişa viaţa aşa cum este ea.

 Poate fi de un real folos să faceţi o auto-analiză interioară plină de sinceritate, să vă înfruntaţi temerile, blocajele, traumele şi suferinţele emoţionale. Eliberarea şi vindecarea traumelor emoţionale poate debloca o cantitate mărită de energie pe care o puteţi folosi ulterior pentru a vă îmbunătăţi viaţa. Recurgeţi la un terapeut experimentat care vă poate ajuta imens în vindecarea sufletească.

 Reîntoarcerea la credinţă poate avea efecte profund vindecătoare asupra sufletului. „O rugăciune este un remediu puternic”, afirmă Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev, din Sankt Petersburg. „Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, dar ea repară şi structura conştiinţei.”

 Raportarea la divinitate, fie prin rugăciune, fie prin contemplarea naturii şi a minunilor sale, are efecte remarcabile de liniştire şi înseninare atât a sufletului cât şi a minţii. Aşa cum afirmă şi Dr. Patrick Miller, în Cartea Credinţei Practice: „Întoarceţi-vă la natură. Activaţi-vă corpul, de preferat prin joacă. Înlocuiţi sentimentul de vină sau alte convingeri negative cu acela de smerenie şi încredere. Cereţi ajutorul lui Dumnezeu.”

 Oamenii de știință au reușit să demonstreze, cu mijloacele tehnologice moderne, ceea ce înțelepții ştiu de mii de ani. Puterea vindecătoare atât în plan fizic, moral, cât şi spiritual a rugăciunii Tatăl Nostru şi a rugăciunii, în general, care este rostită cu credinţă, este acum un fapt dovedit științific.

 Umpleţi-vă sufletul de lumină şi mintea de linişte, pentru a accepta viaţa aşa cum este. Şi nu în ultimul rând, deschideţi-vă inima pentru a dărui şi a primi iubire!