Pericolul din alimentele procesate

 În majoritatea cazurilor, termenul de "aliment procesat" se referă la acele alimente care sunt tratate chimic și care sunt preparate din ingrediente rafinate și din aditivi artificiali. În prezent, aceste alimente procesate sunt în multe cazuri baza alimentației din cadrul civilizațiilor occidentale.

 Este posibil totuși să se consume unele alimente procesate care încă sunt sănătoase: de exemplu, legumele și fructele congelate, untul și produsele lactate organice, untul de migdale, alune sau de arahide, cu condiția să nu conțină arome artificiale, ci doar ingredientele de bază.

 Dacă doriți să vă bucurați de o stare de sănătate înfloritoare, cel mai indicat este să cheltuiți aproximativ 90% din bugetul pentru alimente pe variantele integrale, proaspete și fără aditivi sau coloranți, iar 10% pe alimentele procesate (în cazul în care nu doriți să renunțați total la acestea).

 8 motive pentru care alimentele procesate sunt periculoase pentru sănătate

1. Alimentele procesate au un conținut ridicat de zahăr sau fructoză

 Consumul excesiv de zahăr a fost relaționat cu rezistența la insulină, nivelele crescute de trigliceride, bolile cardiace, diabetul, obezitatea și cancerul. Deoarece este supus unui proces de rafinare, zahărul brut extras din trestie își pierde toate proprietățile alimentare și se transformă într-un produs nociv pentru corp, determinând acumularea excesivă a grăsimilor. Zahărul alb contribuie la deteriorarea sistemului nervos, extrage calciul din oase și demineralizează în general întregul corp.

 La rândul său, fructoza rafinată, care se găsește în mod tipic în siropul din porumb, se găsește în prezent în aproape toate alimentele procesate, iar în realitate, fructoza determină corpul să consume mai multe calorii și să depoziteze grăsime.

 Fructoza este în principal metabolizată în ficat, datorită faptului că ficatul este unicul organ care o poate transporta. Toată fructoza este trimisă în ficat dacă aveți o alimentație tipică în stil occidental și consumați cantități ridicate din acesta. În timp, fructoza va afecta și va deteriora ficatul în același mod în care o face alcoolul.

 La fel ca și alcoolul, fructoza se metabolizează direct în grăsimi - se depozitează în celulele de grăsime, care pot determina o slabă funcționare mitocondrială, obezitate și boli relaționate cu obezitatea, în special dacă sunteți rezistent la insulină sau la leptină.

 Cu cât un aliment are o cantitate mai mare de fructoză sau de sirop de porumb, cu atât este mai rău pentru starea dumneavoastră de sănătate. Ca recomandare standard, consumul de fructoză total trebuie menținut la mai puțin de 25 grame pe zi.

 Cantitatea de fructoză din fructe poate fi limitată la 15 grame sau mai puțin, deoarece este foarte probabil să consumați surse "ascunse" de fructoză dacă consumați băuturi răcoritoare și alimente procesate.

 Este important de asemenea, să se înțeleagă faptul că zahărul adăugat (în general sub formă de sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză) nu se limitează doar la snacksuri sau la dulciuri; acesta este un ingredient obișnuit și în alimentele procesate sărate.

 De exemplu, majoritatea sosurilor pentru spaghete au o caracteristică în comun, iar aceea este zahărul – în multe cazuri, zahărul este cel de-al doilea ingredient din aceste sosuri, după ingredientul principal, roșiile. O jumătate de cană de sos tradițional de roșii conține echivalentul a mai mult de două lingurițe de zahăr.

 Pentru a înlocui zahărul alb din alimentație, puteți opta pentru mierea naturală de albine, zahărul din flori de cocos sau extractul natural de stevia. De exemplu, stevia, fiind un îndulcitor natural, nu are efecte secundare și nici nu favorizează apariția cariilor.

2. Alimentele procesate conțin ingrediente artificiale

 Alimentele procesate conțin adeseori foarte multe ingrediente chimice artificiale care nu au nicio legătură cu alimentele reale. Acestea includ:

 - Conservanți;

 - Coloranți artificiali;

 - Potențiatori de gust (termenul de aromă artificial de pe etichetă poate include 10 sau mai multe substanțe chimice);

 - Texturizante (substanțe chimice care adaugă textură alimentelor).

 Industria alimentară afirmă în general că aditivii alimentari artificiali sunt siguri, însă din păcate, mai multe cercetări medicale au relaționat aceste substanțe chimice cu probleme de sănătate cum ar fi slăbirea sistemului imunitar, diverse reacții alergice, cancerul, etc.

 De exemplu, Hidroxianizol butilatul (BHA) și hydrozyttoluen butilatul (BHT) sunt conservanți care afectează sistemul neurologic al creierului, alterează comportamentul copiilor și adolescenților și pot cauza cancer. Terbutilhidroquinona (TBHQ) este un conservant chimic atât de periculos, încât doar cinci grame din această substanță pot fi fatale.

 Un alt exemplu sunt coloranții artificiali. Nouă dintre coloranții alimentari aprobați în prezent pentru consum în Statele Unite sunt relaționați cu diverse probleme de sănătate, de la cancer și hiperactivitate până la reacții de tip alergic.

 Potențiatorul de gust numit diacetil, care este folosit în mod frecvent în cazul popcornului pentru microunde, are multe proprietăți nocive pentru sănătatea creierului și poate determina apariția bolii Alzheimer. Potențiatorii de gust transgenici (modificați genetic) pot fi menționați pe etichetă sub denumirea de aromă artificială.

3. Alimentele procesate pot da dependență

 Dependența de alimentele procesate este un fenomen real care a fost dovedit în mod științific. Procesarea modifică sau elimină componente importante din alimente, precum fibre, apă și nutrienți, schimbând modul în care acestea sunt digerate și asimilate în corp.

 Alimentele integrale conțin un amestec echilibrat de carbohidrați, grăsimi, proteine, fibre și apă care ne conferă o stare de sațietate. Spre deosebire de acestea, alimentele procesate stimulează dopamina, un neurotransmițător care ne face să ne simțim sătui, chiar dacă alimentele respective sunt sărace în nutrienți și fibre alimentare. Această stimulare artificială a dopaminei poate cauza o poftă excesivă de alimente și în ultimă instanță, dependență de mâncare.

 Unele alimente de tip fast-food sau junk-food conțin în același timp cele trei ingrediente care provoacă plăcere și dependență: zahăr, sare și grăsimi. Jurnalistul de investigații Michael Moss afirmă următoarele: "Stratul de sare, conținutul de grăsimi care recompensează creierul cu senzații instantanee de plăcere, zahărul care este prezent atât ca atare, dar și sub formă de amidon în cartofi - toată această combinație crează alimentele perfect adictive."

 Conform "ipotezei de obezitate determinată de recompensa cu mâncare," alimentele procesate stimulează un răspuns de recompensă atât de puternic în creier, încât facilitează consumul în exces al acestora. Una din liniile principale ale industriei de alimente procesate este cunoscută sub denumirea de "sațietate senzorială specifică."

4. Alimentele procesate sunt bogate în carbohidrați rafinați

 Carbohidrații rafinați, cum este cazul cerealelor pentru micul dejun, al biscuiților, covrigilor, produselor de patiserie și majoritatea alimentelor procesate se transformă rapid în zahăr în corp. Aceasta crește nivelele de insulină și leptină și contribuie la rezistența la insulină, care este un alt factor principal subdiacent al multor boli cronice și tulburări de sănătate, inclusiv creșterea în greutate. Iată ce a menționat referitor la acest subiect revista Business Insider:

 "Una din principalele probleme este aceea că carbohidrații rafinați simpli se descompun rapid în tractul digestiv, ceea ce provoacă creșteri rapide ale nivelelor de zahăr și insulină din sânge. Aceasta poate determina pofta de carbohidrați atunci când nivelele de zahăr din sânge cad din nou. Acest fenomen mai este numit și “caruselul zahărului,” pe care îl experimentează multe persoane care au o dietă bogată în carbohidrați. Nu mai este o surpriză faptul că consumul unei mari cantități de carbohidrați rafinați este relaționat cu efecte negative pentru sănătate și poate declanșa multe boli cronice.”

5. Majoritatea alimentelor procesate sunt sărace în nutrienți

 Alimentele procesate nu conțin nutrienți adevărați, ci adeseori aceștia sunt adăugați sub formă de vitamine și minerale sintetice. Totuși, aceste produse sintetice nu pot păcăli corpul și nu oferă nutrienții sinergici pe care îi oferă alimentele integrale.

 Cea mai bună modalitate de a vă asigura că corpul primește toate beneficiile vitaminelor, mineralelor și antioxidanților și tot ceea ce natura are de oferit, rămâne consumul alimentelor integrale, neprocesate.

6. Alimentele procesate au un conținut scăzut de fibre

 Organizația pentru Sănătate publică din Statele Unite, mai exact Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) recomandă să se consume între 20 și 30 grame de fibre alimentare zilnic, însă majoritatea adulților nu consumă nici măcar jumătate din această cantitate. Acest fapt nu este surprinzător, deoarece fibrele se referă la partea nedigerabilă din alimentele de origine vegetală, iar de exemplu, dieta americană standard este bogată în fibre rafinate, iar fibrele sănătoase sunt eliminate prin procesarea alimentelor. Consumul zilnic de fructe și legume proaspete, de fructe uscate și semințe, este una dintre cele mai sănătoase și mai simple modalități de a asigura necesarul de fibre alimentare.

 Iată care sunt alimentele cel mai bogate în fibre și care sunt recomandate să fie incluse în dieta zilnică:

 - cerealele integrale (porumb, grâu, orez, ovăz);

 - ierburile uscate și condimentele (în special scorțișoara, dar și oregano, cimbru, busuioc, pătrunjel, mentă, rozmarin, coriandru, fenicul, cuișoare, salvie);

 - dovleceii;

 - varza;

 - varza de Bruxelles;

 - broccoli;

 - fasolea albă, neagră sau verde;

 - pudra de cacao și ciocolata neagră (cel puțin 70%);

 - fructele uscate (nuci, migdale, alune, nuci de Brazilia, de macadamia, nuci pecan);

 - semințele de in, de floarea soarelui, de susan, pasta de susan (tahini);

 - fructele proaspete (în special merele, perele, bananele, portocalele și strugurii).

7. Alimentele procesate necesită mai mult timp și energie pentru digestie

 "Dispariția densității calorice" este un termen utilizat pentru a descrie alimentele procesate care se topesc în gură, ceea ce are ca efect determinarea creierului să considere că aceste alimente nu conțin calorii.

 Aceste alimente procesate se consumă mult mai rapid (gândiți-vă la diferența dintre a mesteca un cartof prăjt sau un buchețel de brocoli), dar cer și mai multă energie decât alimentele naturale pentru a fi digerate. În cadrul unui studiu realizat recent, voluntarii care au participat la acesta au consumat un număr dublu de calorii pentru a digera o mâncare neprocesată, în comparație cu cei care au consumat o mâncare gătită și procesată. Datorită acestui fapt, este recomandat ca persoanele care consumă în mod regulat alimente procesate să reducă la jumătate cantitatea de calorii pe care o consumă zilnic.

8. Alimentele procesate sunt bogate în grăsimi de tip trans și uleiuri vegetale rafinate

 Mai multe decenii s-a afirmat că grăsimile saturate cauzează boli cardiace. Ca răspuns la aceste probleme de sănătate, industria alimentară a înlocuit grăsimile saturate cu grăsimile trans, ceea ce a determinat apariția unei noi piețe de alimente cu conținut slab de grăsimi (dar cu un conținut ridicat de zahăr). Grăsimile trans sunt folosite la prepararea alimentelor procesate pentru a ajuta la prelungirea prospețimii și termenului de garanție a acestora.

 Grăsimile trans sintetice sunt comune în alimentele care conțin ulei vegetal parțial hidrogenat, cum sunt biscuiții, chipsurile, majoritatea produselor de patiserie și orice aliment prăjit, pentru a aminti doar câteva exemple. Grăsimile trans sintetice determină inflamația din organism, care este o caracteristică a majorității bolilor cronice și/sau grave.

 Grăsimile trans sunt considerate de specialiștii din medicină drept cel mai periculos tip de grăsimi, deoarece cresc nivelul colesterolului rău în organism (LDL) și îl reduc pe cel bun (HDL). Mici cantități de grăsimi trans se formează în anumite tipuri de alimente de origine animală, precum carnea de vită, carnea de miel, mezelurile și lactatele grase.

 Alimentele în care se găsesc grăsimi trans și care trebuie evitate cât se poate de mult sunt următoarele: margarina și smântâna pentru gătit, prăjiturile, biscuiții, fursecurile, aluatul congelat de plăcintă sau pizza, chifle pentru hamburgeri, ciocolata de băut tip instant, alimentele prăjite (gogoși, cartofi prăjiți, carne pane), snacksuri, popcorn pentru microunde, chipsuri, napolitane, bomboane și produsele semi-preparate congelate.

 Se consideră că grăsimile trans, care se găsesc în uleiurile vegetale parțial hidrogenate, acționează precum un pro-oxidant, ceea ce contribuie la stresul oxidativ care cauzează deteriorări celulare, iar mulți cercetători au căzut de acord asupra faptului că nu există un prag care să indice faptul că grăsimile trans sunt sigure.

 Dr. Fred Kummerow, autorul cărții de Cholesterol Is Not the Culprit, (Colesterolul nu este vinovatul), a cercetat grăsimile timp de opt ani și a fost primul cercetător care a descoperit că grăsimile trans obstrucționează arterele și determină apariția bolilor cardiace. Grăsimile trans împiedică sinteza prostaciclinei, care este necesară pentru a menține un bun flux sanguin. Când arterele nu pot produce prostaciclină, se formează cheaguri de sânge care pot provoca moartea subită. Grăsimile trans au fost relaționate de asemenea cu demența.

 În timp ce consumul de grăsimi trans s-a redus la aproximativ un sfert între anii 1980-2009, multe persoane încă mai consumă mult prea multe grăsimi trans în alimentație. Inclusiv produsele despre care se afirmă că conțin "zero grăsimi trans" pot avea grăsimi trans, deoarece producătorii acestor alimente nu sunt obligați să menționeze grăsimile trans dacă conținutul acestora este mai mic de o anumită cantitate per porție. Ca regulă generală, pentru a evita cu succes grăsimile trans, este important să se evite toate alimentele care conțin sau care sunt gătite cu ulei vegetal parțial hidrogenat. Asigurați-vă că citiți cu atenție lista de ingrediente a produselor pe care le cumpărați.

 Majoritatea alimentelor procesate conțin de asemenea cantități ridicate de grăsimi de tip omega-6 sub formă de uleiuri vegetale procesate. Aceste grăsimi polinesaturate (PUFA - este abrevierea în engleză) tind să stimuleze procesele inflamatorii din corp, iar din punct de vedere chimic sunt foarte instabile și predispuse la oxidare. Consumul unei mari cantități din aceste grăsimi oxidate este relaționat cu multe probleme de sănătate, cum ar fi ateroscleroza și bolile cardiace.

 Uleiurile vegetale încălzite sunt foarte nocive. Aceasta deoarece uleiurile vegetale sunt foarte procesate, iar atunci când se consumă în cantități mari afectează în mod grav relația importantă dintre grăsimile omega-6 și omega-3. Una dintre modlitățile în care uleiurile vegetale pot cauza daune în organism este prin intermediul conversiei colesterolului bun în colesterol rău, mai exact prin procesul de oxidare. Atunci când se gătește cu uleiuri vegetale polinesaturate (cum ar fi uleiul de rapiță, porumb și soia), colesterolul oxidat este introdus în organism.

 Dintre toate uleiurile disponibile pe piață, în prezent uleiul de cocos este considerat cel mai sigur ulei pentru gătit, deoarece este o grăsime complet saturată, ceea ce înseamnă că rezistă la temperaturi ridicate.

 Acrilamida este unul din principalele riscuri din alimentele procesate

 Alimentele procesate conțin multe substanțe care sunt nocive pentru sănătate, iar acrilamida este una dintre acestea. Acrilamida se poate forma în cazul alimentelor gătite sau procesate la temperaturi mai mari de 212°F (100°C), totuși alimentele bogate în carbohidrați sunt cele mai vulnerabile la acest bioprodus indus de căldură.

 Acum mai bine de un deceniu, cercetătorii au descoperit că substanța chimică potențial neurotoxică și posibil cancerigenă numită acrilamidă, se creează atunci când alimentele bogate în carbohidrați sunt gătite la temperaturi ridicate, fie că sunt fripte, prăjite, rotisate sau preparate la grătar.

 Deși multe alimente - inclusiv cafeaua, cerealele pentru micul dejun și pâinea – conțin acrilamidă, nivelele cele mai ridicate de acrilamidă au fost detectate în alimentele bogate în amidon de origine vegetală, în particular în cartofii prăjiți și în chipsuri.

 Ca regulă generală, această substanță chimică este formată atunci când alimentele sunt încălzite suficient de mult pentru a produce o suprafață suficient de crocantă și aurie. Acrilamida se poate ascunde în cantități mari în multe dintre alimentele procesate, în special în următoarele:

 - Cartofi: cartofi prăjiți, cartofi franțuzești, chipsuri și alte alimente din cartofi care sunt prăjite sau fripte;

 - Cereale: coaja de pâine, pâinea prăjită, pâinea crocantă, cerealele prăjite și diverse snacksuri procesate;

 - Cu cât mâncarea are o nuanță mai închisă, cu atât conține mai multă acrilamidă (de exemplu, pâinea prăjită care are o culoare închisă conține mai multă acrilamidă decât pâinea prăjită care are o nuanță aurie).

 Chipsurile conțin un procent ridicat din această periculoasă substanță chimică. De fapt, nivelele de acrilamidă sunt atât de ridicate în chipsuri, încât în anul 2005 Statul California a cerut fabricanților de chipsuri să avertizeze consumatorii californieni asupra riscurilor nocive pentru sănătate pe care le are acrilamida conținută în acest tip de produse.

 Studiile realizate pe animale au demonstrat că expunerea la acrilamidă crește riscul apariției diferitelor tipuri de cancer, iar Agenția Internațională pentru cercetarea Cancerului consideră acrilamida un "probabil carcinogen uman." Un studiu medical publicat în anul 2007 a relaționat consumul ridicat de acrilamidă din alimente cu o creștere a riscului de cancer endometrial și ovarian la femeile aflate la menopauză. Acrilamida a fost relaționată și cu diverse tulburări nervoase și alte efecte neurotoxice, inclusiv cu probleme neurologice în cazul angajaților din industria alimentară care lucrau cu această substanță.

 Ca regulă generală, gătirea alimentelor la temperaturi ridicate nu este recomandată, iar majoritatea alimentelor procesate vor conține acrilamidă ca efect secundar al procesării la temperaturi ridicate. Fierberea, coacerea sau fierberea la aburi (varianta cea mai bună) sunt modalitățile cele mai sigure de preparare a alimentelor.

Secretul pentru o sănătate mai bună: alimentele neprocesate

 Soluția pentru îmbunătățirea stării de sănătate și eliminarea kilogramelor în exces este înlocuirea alimentelor procesate cu alimente reale. Iată ce s-a afirmat de curând în revista de specialitate Business Insider: "Atunci când se înlocuiesc alimentele reale și tradiționale precum untul, legumele și fructele cu alimente procesate, ne îngrășăm și ne îmbolnăvim. Alimentele reale sunt și rămân cheia esențială pentru a ne bucura de o stare bună de sănătate, în timp ce alimentele procesate nu sunt."

 Cel mai indicat este să explorați piețele locale și să alegeți produsele de sezon care sunt disponibile la vânzare și să planificați în mod adecvat mesele. În general, puteți planifica mesele din întreaga săptămână, asigurându-vă că aveți la dispoziție toate ingredientele necesare și le puteți prepara în avans pentru ca cina să fie de exemplu mai ușor de gătit atunci când nu aveți mult timp la dispoziție.

 Pe măsură ce veți elimina alimentele procesate din alimentație, este important să înlocuiți aceste alimente cu grăsimi sănătoase. Reduceți consumul de grăsimi, în special a celor de origine animală, deoarece nivelele de colesterol ridicate pot favoriza condiția de ficat gras și reduceți sau renunțați la consumul cărnurilor grase și a mezelurilor. Alegeți grăsimile sănătoase precum cele de origine vegetală și uleiurile presate la rece sau extravirgine pentru a vă bucura de o alimentație îmbunătățită.

 Specialiștii în nutriție sunt de părere că majoritatea persoanelor necesită între 50 și 70% din caloriile zilnice sub formă de grăsimi sănătoase. Pe măsură ce eliminați alimentele procesate din dieta dumneavoastră, asigurați-vă că consumați mai mult din următoarele alimente:

 - Măsline și ulei extravirgin de măsline;

 - Nucă și ulei de cocos;

 - Unt organic;

 - Semințe și ulei de cânepă;

 - Fructe uscate organice și neprocesate, fără adaos de sulf, în special nuci de macadamia care au un conținut echilibrat de proteine și grăsimi de tip omega 6;

 - Ouă organice;

 - Avocado și ulei de avocado.

 De exemplu, avocado este o sursă excelentă de grăsimi mononesaturate care aduc numeroase beneficii pentru sănătatea cardiacă. De asemenea, fructul de avocado odată ingerat se transformă rapid în energie și conține foarte puțină fructoză. În plus, datorită conținutului benefic de grăsimi crude din avocado, corpul va absorbi într-un mod mai eficient nutrienții solubili în grăsime (cum sunt alfa și beta carotenul și luteina) din celelalte alimente care se consumă în combinație cu avocado.

 Un alt alimente extraordinar de benefic pentru sănătate și în special pentru sănătatea ficatului este uleiul de cocos. Uleiul de cocos este un tip de grăsime saturată sănătoasă care ne ajută în multiple procese interne. Așa cum se știe, organismul uman are nevoie de acest tip de acizi grași pentru realizarea corectă a funcțiilor sale. Grăsimile vegetale conținute de uleiul de cocos sunt absorbite cu ușurință de organism și sunt transformate în energie, ajutând pancreasul să producă insulină în mod eficient. În cadrul unei diete sănătoase și echilibrate, dacă se introduce consumul zilnic al uleiului de cocos, acesta ne poate ajuta să pierdem excesul de greutate corporală. Doza recomandată în cazul consumului uleiului de cocos este de o lingură pe stomacul gol (aproximativ 15 grame zilnic).

 La rândul său, uleiul extravirgin de măsline ajută la reducerea nivelelor de colesterol rău și îmbunătățește sănătatea cardiovasculară datorită conținutului său bogat în acizi grași mononesaturați. Studii medicale recente au sugerat că uleiul de măsline are proprietăți anticancerigene și combate radicalii liberi, prevenind apariția diverselor boli și îmbătrânirea prematură.

 Nutriționiștii ne sfătuiesc să consumăm alimente minim procesate pentru a evita acest tip de bioproduse toxice. Este necesar, pentru o sănătate optimă, ca cel puțin un sfert din alimentele consumate zilnic să fie în stare crudă.

 Traducerea și adaptarea unui text scris de Dr. Mercola