Ce funcție au endorfinele în sistemul nervos?
Neurotransmițătorii precum dopamina, serotonina, GABA sau norepinefrina sunt deja cunoscuți. Acestea sunt substanțe care acționează la nivelul creierului contribuind la transmiterea informațiilor între diferiții neuroni, provocând o mare diversitate de efecte atât la nivel fiziologic, cognitiv, emoțional, cât și comportamental.
Știm că dopamina participă la mecanismul de recompensare a creierului, că serotonina este cunoscută drept hormonul calmului sau că norepinefrina ne ajută să rămânem treji și în alertă. Cu toate acestea, pe lângă aceste substanțe există și alți neurotransmițători de mare relevanță pentru viața noastră, cum ar fi cazul moleculelor care ne provoacă sentimente de adevărată satisfacție și fericire, precum și cele care ne ajută să suportăm durerea. Vorbim în acest caz despre endorfine.
Endorfinele sunt un tip de neuropeptid endogen, adică lanțuri proteice realizate chiar de organism, care sunt responsabile de stimularea zonelor creierului care produc plăcere pentru organism. Aceste substanțe sunt, de asemenea, cunoscute sub numele de opiacee endogene, deoarece compoziția și performanța lor chimică este foarte similară cu cea a derivaților de opiu, cum ar fi heroina și morfina. Acestea sunt molecule care în general nu produc un semnal nervos de la sine, dar care modulează și modifică sensibilitatea neuronală la alte substanțe.
Sinteza endorfinelor are loc mai ales în glanda pituitară sau în glanda pineală, structura creierului care reglează echilibrul organismului prin secreția de hormoni, participând la procese la fel de relevante precum creșterea și dezvoltarea matură, sexualitatea și metabolismul. Din această structură endorfinele sunt distribuite în tot restul sistemului nervos. De asemenea, a fost observată prezența lor în sistemul gastrointestinal.
Absența lor sau un nivel scăzut al acestora induce simptomatologie depresivă și anxioasă, ceea ce face mai dificilă depășirea situațiilor și traumelor aversive. În plus, facilitează căderea și/sau recidiva în dependența de substanțe care pot simula efectul acestora.
Care sunt funcțiile de bază ale endorfinelor?
Endorfinele sunt substanțe cu adevărat importante în viața noastră, deoarece participă la multe procese diferite și contribuie la capacitatea de adaptare a ființei umane. Unele dintre funcțiile lor de bază sunt următoarele:
1. Endorfinele, moleculele fericirii
Cea mai cunoscută performanță a endorfinelor are legătură cu sentimentele de plăcere, motiv pentru care sunt cunoscute ca hormonii fericirii. În acest aspect, endorfinele creează un sentiment de bună-dispoziție și calm atât fizic, cât și mental, ceea ce induce sentimentul de fericire. De fapt, acest lucru face ca secretarea de endorfine să fie percepută de organism ca un fel de recompensă, ceea ce ne determină să repetăm comportamentul cauzat de acest mecanism de eliberare hormonală.
2. Endorfinele inhibă durerea fizică
O altă dintre funcțiile principale și, de asemenea, cele mai cunoscute ale endorfinelor se bazează pe inhibarea durerii. Când suferim o lovitură sau o tăietură sau facem un efort extrem, țesuturile corpului emit semnale nociceptorilor sau receptorilor de durere. Cu toate acestea, înainte de sosirea acestor semnale la creier, glanda hipofizară răspunde eliberând endorfinele aproape imediat. Această eliberare inhibă sau scade temporar senzația de durere, permițând organismului să poată efectua un răspuns adaptiv care ne poate salva viața. Acest lucru, de exemplu, ne-ar permite să scăpăm de o situație limită, în ciuda faptului că suntem răniți. Este ceea ce face ca atunci când ne rupem un os, durerea inițială să nu fie la fel de intensă ca cea care va fi resimțită mai târziu, odată ce ne relaxăm.
3. Endorfinele inhibă durerea psihoemoțională
La punctul anterior am vorbit despre rolul endorfinelor în inhibarea durerii fizice. Endorfinele acționează în același mod și în fața suferinței psihologice, cum ar fi cea provocată de evenimentele dureroase din viață, traume, stres sau anxietate. Atunci când primim vești proaste sau are loc un eveniment dureros, cum ar fi moartea unei persoane dragi, este comun ca răspunsul inițial să nu aibă efect imediat, acționând în aparență ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Specialiștii speculează că această fază se datorează unei producții de endorfine care inhibă durerea la nivel psihic, deoarece aceste substanțe reduc nivelul tensiunii și a stresului inițial. Se explică în acest fel că în anumite situații de stres, simptomele somatice apar odată ce acest lucru a fost rezolvat, deși acestea nu au apărut în situația stresantă în sine. Endorfinele acționează pentru a compensa acest disconfort psiho-emoțional.
4. Endorfinele influențează sistemul imunitar
Starea de spirit depresivă și persistența stresului reduc în timp capacitatea sistemului imunitar de a face față microorganismelor exterioare. De aceea, atunci când suntem într-un moment de mare tensiune, este mai ușor să ne îmbolnăvim atât în acel moment, cât și după ce situația a trecut. Eliberarea de endorfine produce totuși o întărire a acestui sistem prin îmbunătățirea situației emoționale și ajutându-ne să facem față situațiilor dureroase.
5. Endorfinele, memoria și atenția
În afară de efectele menționate anterior, s-a dovedit că aceste substanțe participă la memorie și atenție, facilitându-le în măsura în care bunăstarea crește capacitatea mentală și mulți stimuli sunt asociați cu stările emoționale.
6. Endorfinele și sexualitatea
Diverse cercetări arată că eliberarea de endorfine are un rol foarte important în sexualitate, facilitând dorința și inducând sinteza și eliberarea hormonilor care predispun la menținerea relațiilor. La fel, este unul dintre tipurile de substanță care facilitează legătura romantică între membrii cuplului, provocând sentimente de fericire și bună-dispoziție.
Situații și comportamente care potențează producerea de endorfine
Performanța endorfinelor ne ajută să simțim fericirea și să reducem senzațiile dureroase atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. S-a observat că unele activități și situații favorizează producerea de endorfine, cum ar fi următoarele:
1. Râsul
Studiile arată că râsul produce endorfine. Glumele și simțul umorului ne pot ajuta, atât pe noi, cât și pe ceilalți, să ne îmbunătățim dispoziția și să ne facă mai fericiți.
Participarea la ședințele de terapie prin râs s-a dovedit că are un anumit nivel de eficacitate, deoarece râsul este în general contagios datorită activității neuronilor oglindă. De fapt, chiar dacă nu este un râs sincer, efortul muscular pe care-l implică râsul provoacă deja secreția de endorfine, ceea ce la rândul său facilitează apariția unui râs autentic.
2. Îndeplinirea unui obiectiv
Faptul de a realiza ceva dorit ne oferă și o satisfacție profundă, ceea ce se traduce printr-o creștere a producției de endorfine. Simțul realizării și atingerea obiectivului, indiferent dacă este o recompensă extrinsecă sau nu, ne îmbunătățește starea de bună-dispoziție, mai ales atunci când nivelul de efort utilizat a fost ridicat.
3. Relațiile sexuale
Menținerea relațiilor satisfăcătoare este o altă activitate care generează un nivel ridicat de endorfine. De fapt, alături de alte substanțe precum oxitocina și progesteronul, endorfinele sunt excretate imediat după orgasm.
4. Exercițiile fizice
Este cunoscut faptul că alergatul sau practicarea sportului în general generează endorfine. Mai exact, sunt recomandate exercițiile cardiovasculare și aerobice, deoarece produc un nivel mai mare de efort fizic, un sentiment mai mare de realizare și o mai mare satisfacție ulterioară.
5. Relaxarea
Sinteza endorfinelor nu depinde doar de efectuarea unei acțiuni specifice, ci de multe ori este suficient să ne relaxăm profund. Faceți o baie, ascultați muzică, citiți ceva care vă face plăcere sau pur și simplu meditați și organismul poate genera o mare cantitate de endorfine, mai ales după o zi stresantă.
6. Dormitul
Menținerea unei igiene bune a somnului este esențială pentru a menține producția de endorfine ridicată. De aceea, după un somn odihnitor, de obicei, ne trezim cu bună dispoziție și, invers, în cazul somnului necalitativ. Somnul satisfăcător facilitează o atitudine pozitivă și prezența energiei necesare pentru a desfășura orice activitate solicitantă pe parcursul zilei.
7. Mângâierile și masajele
Contactul fizic cu o altă persoană presupune, în general, și presupunând că nici persoana și nici situația nu sunt aversive pentru noi, o creștere a producției de endorfine dacă este efectuată cu un anumit nivel de precizie. Dacă aveți o legătură emoțională pozitivă cu persoana respectivă, creșterea producției de endorfine este mult mai mare. Acesta reduce nivelul cortizolului și tensiunii arteriale, precum și îmbunătățește conexiunea cu cealaltă persoană.
8. Starea de îndrăgostire
De mai multe ori s-a auzit că iubirea este ca un drog. Adevărul este că această expresie este mai corectă decât credeți, deoarece sentimentele de fericire și satisfacție pe care le simțim atunci când ne îndrăgostim sunt produse la nivel biochimic de endorfine, împreună cu alte substanțe precum dopamina și norepinefrina.
Concluzii: Având în vedere diferitele situații sau activități care determină eliberarea de endorfine, este posibil să ne dăm seama că, în general, faptul de a se simți bine sau fericiți este cel care determină eliberarea acestor substanțe. Astfel, se poate observa că, în timp ce endorfinele provoacă un sentiment de fericire, acest sentiment de fericire, la rândul său, provoacă sinteza de endorfine. Astfel, a ne permite să ne bucurăm de micile momente de fericire ne determină să fim mai fericiți în acel moment și, de asemenea, să avem mai multe momente similare.
Producerea de endorfine și menținerea senzațiilor pe care le produc acestea sunt ceva foarte de dorit și căutat de majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, este necesar să se țină seama de faptul că endorfinele sunt substanțe care, deși sunt generate endogen reprezintă un nivel ridicat de bunăstare care poate fi căutat în mod activ de către o persoană sau chiar la modul compulsiv.
Astfel, comportamentele folosite pentru a atinge un nivel de endorfine care ne fac să ne simțim bine pot genera dependență foarte ușor, ceea ce duce la probleme de toleranță, dependență și abstinență. Acest lucru poate provoca căutarea compulsivă a senzațiilor și chiar poate determina comportamente cu riscuri ridicate. De asemenea, la unele persoane, această căutare a replicării efectelor endorfinelor duce la consumul de medicamente sau droguri, cu pericolele și efectele secundare nocive pe care le implică acestea.