Date generale despre pandemia cauzată de COVID-19
Virusul COVID-19, cunoscut sub numele de Coronavirus 2019 generează în organismul uman o infecție care se caracterizează prin apariția unor simptome asemănătoare gripei, cum ar fi febra, durerile de cap și disconfort general, pe lângă faptul că generează dificultăți de respirație.
Această infecție a apărut inițial în China, dar a fost rapid răspândită în mai multe țări din întreaga lume, COVID-19 fiind considerată acum o pandemie. Această răspândire rapidă se datorează în principal transmiterii ușoare a virusului, care apare prin inhalarea micilor picături de salivă și secreții respiratorii care conțin virusul și care rămân suspendate în aer.
Din acest motiv, este important să se adopte măsuri preventive pentru a se evita contagiunea și transmiterea virusului COVID-19, contribuind astfel la combaterea pandemiei.
Deoarece COVID-19 este un virus nou, informațiile disponibile sunt rare și există mai multe îndoieli legate de acesta.
Datorită acestui fapt, am ales să clarific câteva dintre principalele întrebări despre COVID-19, în cele ce urmează:
1. Virusul COVID-19 se transmite prin aer?
Transmiterea virusului COVID-19 are loc în principal prin inhalarea micilor picături de salivă sau secreții respiratorii care sunt prezente în aer atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește sau prin contactul cu suprafețele contaminate.
Din acest motiv, pentru a evita transmiterea virusului COVID-19, se recomandă ca persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus sau care prezintă simptome care indică infecție, să poarte măști de protecție.
Nu există cazuri sau dovezi că noul coronavirus poate fi transmis prin mușcături de țânțari, cum este cazul altor boli, cum ar fi febra Dengue și febra galbenă, de exemplu și specialiștii în epidemiologie consideră că transmiterea virusului COVID-19 se produce numai prin inhalare de picături aeriene care conțin acest virus.
2. Persoanele fără simptome pot transmite virusul COVID-19?
Da, în principal din cauza perioadei de incubație a bolii, adică perioada dintre infecție și apariția primelor simptome, care în cazul COVID-19 sunt în jur de 14 zile. În acest fel, persoana poate avea virusul și nu îl poate cunoaște, fiind posibilă transmiterea către alte persoane.
Din acest motiv, în cazul în care nu aveți simptome, dar sunteți incluși în grupul de risc sau ați avut contact cu persoane care au fost confirmate cu infecția, se recomandă efectuarea unei carantine, deoarece, în acest fel, este posibil să se verifice dacă a existat dezvoltarea simptomelor și, dacă este pozitiv, pentru a preveni răspândirea virusului.
3. Care este grupul de risc pentru infecția cu COVID-19?
Grupul de risc corespunde grupului de persoane care au mai multe șanse să dezvolte simptome mai severe ale infecției, în principal din cauza scăderii activității sistemului imunitar. Astfel, persoanele din grupul de risc pentru infecția cu virusul COVID-19 sunt persoanele în vârstă, cu vârsta de peste 60 de ani și/sau care au boli cronice, precum diabetul, boli pulmonare obstructive cronice (BPOC), insuficiență renală sau hipertensiune arterială.
De asemenea, pacienți care utilizează medicamente imunosupresoare, cei care sunt supuși chimioterapiei sau cei care au suferit recent proceduri chirurgicale, inclusiv transplanturi, sunt de asemenea considerați un grup de risc.
Deși simptomele cele mai severe sunt mai frecvente la persoanele care se află în grupurile de risc, toate persoanele indiferent de vârstă sau de sistemul imunitar sunt susceptibile la infecția cu COVID-19; din acest motiv, este important să urmați recomandările sistemelor de sănătate și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
4. Există un vaccin contra COVID-19?
Până acum, nu există niciun vaccin pentru noul coronavirus (SARS-CoV-2/COVID-19) și cel mai important este în prezent să se adopte măsuri preventive pentru a se evita contagiunea și transmiterea virusului.
Vaccinurile existente, inclusiv vaccinurile împotriva gripei și pneumoniei, nu oferă protecție împotriva COVID-19, deoarece au fost dezvoltate pe baza secvenței genetice a virusurilor responsabile de aceste boli, care sunt diferite de secvența genetică a SARS-COV2.
5. Antibioticele tratează infecția cu coronavirus?
Antibioticele acționează doar împotriva bacteriilor și a anumitor ciuperci și paraziți, neavând efect asupra virusurilor. De asemenea, atunci când antibioticele sunt consumate fără indicații medicale, acest lucru poate promova rezistența microbiană la antibiotice și, în plus, poate reduce activitatea sistemului imunitar, facilitând apariția altor boli.
Tratamentul pentru COVID-19 se realizează cu măsuri de sprijin, cum ar fi hidratarea, odihna și alimentația adecvată și ar trebui să fie efectuat izolat pentru a se evita transmiterea virusului către alte persoane. Până în prezent, nu au fost identificate medicamente alopate antivirale care să acționeze pentru prevenirea noului tip de coronavirus.
6. Pot să mă infectez cu coronavirus de la un colet?
Potrivit OMS, probabilitatea de a intra în contact cu virusul printr-un colet provenit dintr-o țară cu un număr mare de cazuri este foarte scăzută, asta deoarece coletul a fost posibil expus la diferite condiții și variații de temperatură și umiditate, care ar putea inactiva virusul. Mai mult, nu se știe încă cât timp este capabil să rămână noul coronavirus pe suprafețe.
Un studiu realizat de oamenii de știință din Statele Unite în luna martie 2020, sugerează că SARS-CoV-2 este capabil să continue să fie infecțios pe suprafețe timp de zile, în principal pe materialele din plastic și oțel inoxidabil, cu un timp de supraviețuire mai scurt în cazul cartonului, care este în mod normal materialul în care sunt trimise coletele. Din acest motiv, dacă se suspectează că ambalajul poate fi contaminat, deși șansele sunt mici, acesta poate fi dezinfectat cu un gel pe bază de alcool, pe lângă spălarea completă a mâinilor cu apă și săpun după manipularea coletului.
7. Animalele domestice pot transmite virusul COVID-19?
Transmiterea COVID-19 de la animale de companie la oameni nu a fost încă extrem de verificată, însă mulți epidemiologi au căzut de acord că sunt șanse minime sau nule ca COVID-19 să se transmită reciproc între oameni și animalele domestice.
Până în prezent, ceea ce se știe este că transmiterea are loc prin inhalarea picăturilor de salivă și secreția respiratorie care sunt suspendate în aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, de exemplu.
Deși primele cazuri de infecție transmise au fost de la animale la oameni (de la unele specii de lilieci care sunt consumate de către unii locuitori din China) prin urmare, nu sunt găsite frecvent și, în plus, erau în condiții inadecvate pentru consum în ceea ce privește temperatura și igiena.
8. Gelul dezinfectant pentru mâini funcționează contra COVID-19?
Deși gelul dezinfectant pe bază de alcool este utilizat pe scară largă ca o modalitate de a preveni infecția cu agenți infecțioși, inclusiv virusuri, alcoolul din gelurile dezinfectante nu are neapărat aceeași eficacitate. Acest lucru se întâmplă deoarece, pentru ca acesta să funcționeze corect, este important să existe concentrația adecvată de alcool capabilă să elimine agentul infecțios; în plus, unele rețete pentru gelul dezinfectant preparat în casă indică utilizarea anumitor substanțe care pot favoriza dezvoltarea microorganismelor.
De aceea, pentru a vă proteja, este important să folosiți un gel dezinfectant care conține 70% alcool, atât pentru igiena mâinilor, cât și pentru a dezinfecta suprafețele și obiectele și să vă spălați regulat pe mâini cu apă și săpun, minim 20 secunde. Mai mult, uscătoarele pentru mâini sau luminile ultraviolete (UV) nu au un efect dovedit de inhibare sau eliminare a virusului și, prin urmare, nu ar trebui utilizate ca metodă de prevenire a COVID-19.
9. Temperaturile mai ridicate pot inhiba răspândirea virusului COVID-19?
Până în prezent, nu există informații care să indice temperatura cea mai potrivită pentru a preveni răspândirea și dezvoltarea virusului COVID-19. Cu toate acestea, noul coronavirus a fost deja identificat în mai multe țări cu climă și temperaturi diferite, ceea ce indică faptul că virusul nu poate prezenta interferențe din acești factori.
De asemenea, temperatura corpului este cuprinsă între 36 și 37ºC, indiferent de temperatura apei cu care facem baie sau de temperatura mediului în care locuim; astfel, deoarece coronavirusul este legat de o serie de simptome, este un semn că reușește să se dezvolte în mod natural în corpul uman, care are temperaturi mai ridicate.
Bolile cauzate de virusuri, cum ar fi gripa și răcelile, apar mai frecvent în timpul iernii, deoarece oamenii tind să petreacă mai mult timp în locuri închise, cu puțină circulație a aerului și cu multe persoane, ceea ce facilitează transmiterea virusului în rândul populației. Cu toate acestea, deoarece COVID-19 a fost deja identificat în țările în care este vară, se crede că apariția acestui virus nu are legătură cu cea mai ridicată temperatură din mediu și poate fi transmisă ușor și oamenilor.
10. Vitamina C ajută la protecția contra coronavirusului (COVID-19)?
În data de 3 martie 2020 Guvernul din Shanghai, China a anunțat recomandarea oficială ca virusul gripal COVID-19 să fie tratat cu cantități mari de vitamina C intravenoasă. Recomandările de dozare variază în funcție de severitatea bolii, de la 50 la 200 miligrame per kilogram greutate corporală pe zi până la 200 mg/kg/zi. Aceste doze sunt de aproximativ 4.000 - 16.000 mg pentru un adult, fiind administrate pe cale intravenoasă.
Această metodă specifică de administrare este importantă, afirmă expertul în terapie intravenoasă, dr. Atsuo Yanagisawa, PhD, deoarece efectul vitaminei C este de cel puțin zece ori mai puternic administrat intravenos decât dacă este administrat oral. Dr. Yanagisawa este președintele Colegiului japonez de terapie intravenoasă din Tokyo. El a afirmat că: "Vitamina C intravenoasă este un remediu antiviral sigur, eficient și cu un spectru larg de acțiune."
Până în prezent se știe cu siguranță că această vitamină ajută la îmbunătățirea sistemului imunitar, deoarece este bogată în antioxidanți care combat radicalii liberi, prevenind astfel apariția bolilor infecțioase și putând atenua simptomele gripei și a răcelilor.
Pentru a vă proteja împotriva coronavirusului, pe lângă faptul că este important să aveți o dietă care îmbunătățește activitatea sistemului imunitar, acordând preferință alimentelor bogate în omega-3, seleniu, zinc, vitamine și probiotice, precum nuci și oleaginoase, fructe citrice, cătină, ardei roșii, pătrunjel, semințe de floarea soarelui, iaurt și roșii, puteți lua preventiv pentru a întări sistemul imunitar vitamina C sub formă de pulbere, care are și efecte de alcalinizare asupra organismului și care se asimilează cel mai bine în corp.
De asemenea, este important să vă spălați bine mâinile cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, să evitați mediile aglomerate și închise și să vă acoperiți gura și nasul ori de câte ori trebuie să tușiți sau să strănutați. În acest fel, este posibil să se evite contagiunea și transmiterea virusului către alte persoane.
11. Ibuprofenul înrăutățește simptomele infecției cu COVID-19?
Un studiu al oamenilor de știință din Elveția și Grecia, realizat în luna martie 2020, a indicat că utilizarea ibuprofenului a crescut expresia unei enzime care se poate găsi în celulele plămânilor, rinichilor și inimii, ceea ce ar agrava simptomele respiratorii. Cu toate acestea, aceste rezultate au fost obținute doar pe baza unui studiu efectuat pe pacienții diabetici și ținând cont de expresia aceleiași enzime, dar prezentă în țesutul cardiac.
Din acest motiv, nu se poate afirma cu certitudine că utilizarea ibuprofenului este legată de agravarea semnelor și simptomelor COVID-19, deși studiile realizate până în prezent înclină să indice acest lucru.
12. Cât timp rezistă virusul COVID-19 pe suprafețe?
O cercetare efectuată în martie 2020 de către oamenii de știință americani a indicat că timpul de supraviețuire al virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru epidemia COVID-19, variază în funcție de tipul de suprafață pe care se află și de condițiile mediului.
Prin urmare, în general, virusul poate supraviețui și rămâne infecțios aproximativ:
- 3 zile pe suprafețele din plastic și oțel inoxidabil;
- 4 ore în cazul suprafețelor de cupru;
- 24 de ore în cazul suprafețelor de carton;
- 3 ore sub formă de aerosoli sau în aer, care pot fi răspândiți atunci când o persoană infectată folosește un aparat pentru aerosoli (nebulizator), de exemplu.
- Deși poate fi prezent pe suprafețe sub formă infecțioasă timp de câteva ore, acest tip de contagiune nu a fost încă determinat. Cu toate acestea, se recomandă dezinfectarea suprafețelor care pot conține virusul COVID-19, pe lângă utilizarea gelurilor dezinfectante pe bază de alcool și spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun.
13. În cât timp se poate obține rezultatul unui test de COVID-19?
Timpul dintre colectarea eșantionului și oferirea rezultatului poate varia în funcție de tipul de examinare care trebuie efectuat și poate dura între 15 minute și 7 zile. Rezultatele obținute în mai puțin timp sunt cele în cazul cărora se efectuează teste rapide, cum ar fi testele de imunofluorescență și imunocromatografie.
Diferența dintre acestea două este eșantionul colectat: în timp ce imunofluorescența folosește un eșantion din căile respiratorii, care este colectat printr-un tampon cu un eșantion de secreții nazale, imunocromatografia este efectuată dintr-un eșantion mic de sânge. În ambele teste, proba intră în contact cu reactivul și, dacă persoana are virusul, se confirmă cazul COVID-19.
Testul care necesită cel mai mult timp pentru a obține rezultatele sale este numit PCR, care este un test molecular mai specific, considerat standardul de aur și care este realizat în principal pentru a confirma cazul pozitiv. Acest test este efectuat dintr-o probă de sânge sau o probă colectată din secreții nazale sau orale și indică dacă există infecție SARS-CoV-2 și numărul de copii ale virusului în organism, indicând cât de severă boală.
