Sănătate cu dr Cătălin Luca - Site Oficial

Plantele adaptogene: beneficii pentru sănătate (III)

Scris de Dr. Luca Catalin

Plantele adaptogene: beneficii pentru sănătate (III)

Plantele adaptogene: beneficii pentru sănătate (III) O plantă adaptogenă tinde să ajute corpul să-și regăsească echilibrul, iar efectul său este cu atât mai pronunțat, cu cât sunt mai mari schimbările datorate unei patologii. În plus, plantele adaptogene au și unele dintre aceste proprietăți: antioxidante, imunomodulatorii, anticancerigene, hipolipemiante și hipoglicemice.

 Să vedem în continuare câteva dintre cele mai importante plante adaptogene, mecanismul lor de acțiune, beneficiile pentru sănătate precum și recomandări privind administrarea acestora:

5. Ginseng (Panax ginseng)

 Rădăcina de Ginseng corean se utilizează de mii de ani, iar eficiența sa în combaterea oboselii și creșterea concentrării mentale a fost demonstrată de diverse studii științifice. Ginsengul (Panax ginseng CA Meyer) este o plantă perenă din familia Araliaceae originară din China, Japonia, Coreea și fosta Uniune Sovietică. Ginsengul este o plantă erbacee, cu o rădăcină puternică și frunze compuse din 5 lobi cu marginea dințată. Florile sunt dispuse în ciorchine, iar fructele sale sunt de culoare roșie. Această specie aparține genului Panax, al cărui nume face referire la multiplele proprietăți care i se atribuie. Astfel, Panax provine din termenul grecesc (pan= tot, ax= remediu) și înseamnă “care vindecă totul, panaceu”.

 Rădăcina de Panax ginseng se utilizează din timpuri imemoriale în China și Corea ca remediu tonic, iar în prezent este foarte folosită și în lumea occidentală. Termenul ginseng provine de la denumirea chineză a plantei jên shên (jên=om, shên=plantă), și a fost asociat cu forma de siluetă umană pe care o are rădăcina acestei plante, ceea ce a contribuit la răspândirea legendei sale de plantă magică și misterioasă.

 Ginsengul cultivat în Corea se colectează după 4-6 ani de la cultivarea sa și se clasifică în trei categorii: proaspăt, alb și roșu. Ginsengul proaspăt are mai puțin de 4 ani, cel alb are între 4 și 6 ani și se consumă după ce a fost curățat și uscat anterior. Ginsengul roșu se colectează după 6 ani de la cultivarea sa, se fierbe la aburi și apoi se usucă, obținându-se un produs de calitate ridicat, deoarece în timpul preparării sale amidonul pe care îl conține se gelatinizează, crescând conținutul de saponine, iar cu timpul, concentrația de ginsenozide (unul dintre principiile active ale Ginsengului) din rădăcină crește.

Ginseng: efecte, beneficii și proprietăți

 Principalele indicații:

 - Adaptogen

 - Energizant

 - Combate oboseala și slăbiciunea

 - Afrodisiac

 Principalii săi compuși bioactivi sunt ginsenozidele, saponine triterpenice care au diferite proprietăți farmacologice: cardioprotectoare, antiinflamatorii, antioxidante, adaptogene, hipoglicemiante și imunomodulatorii. Proprietățile sale cardioprotectoare se datorează faptului că ginsenozidele reduc peroxidarea lipidică și stimulează producerea de oxid nitric, stimulând astfel circulația sanguină prin intermediul vasodilatării.

 Proprietățile adaptogene ale Ginsengului, care ajută la restabilirea echilibrului general al organismului și la combaterea diferitelor tipuri de stres, sunt relaționate cu o modulare la nivelul axului hipotalamic-hipofizar-adrenal.

 În rădăcina de Panax ginseng au fost izolați și alți compuși, precum fracția acidă de polizaharide care au proprietăți imunomodulatorii și antiinflamatorii, mai precis inhibă producerea de interleukine proinflamatorii și cresc activitatea fagocitică a celulelor macrofage.

 Diferite studii asociază oboseala cronică cu stresul oxidativ, iar recent a fost relaționată cu efectul pozitiv al Ginsengului asupra îmbunătățirii stării de dispoziție și a randamentului mental datorită proprietăților sale antioxidante: astfel, s-a observat că administrarea a 1 g de extract de Panax ginseng a crescut nivelele de glutation, molecula implicată în reglarea stării de redox celular, în sânge.

 De asemenea, sunt foarte cunoscute proprietățile afrodisiace ale Ginsengului. Un studiu realizat asupra efectului de ginseng roșu corean în cazul femeilor aflate în perioada de menopauză, a concluzionat că acest remediu poate fi folosit cu succes pentru îmbunătățirea vieții sexuale a acestora. În cazul bărbaților, s-a asociat conținutul de ginsenozid Rg 1 al Ginsengului cu îmbunătățirea activității sexuale și a fertilității: ginsenozidele sunt saponine triterpenice a căror structură este similară cu cea a hormonilor steroidieni, tocmai de aceea s-a speculat că un posibil mecanism de acțiune ar fi prin intermediul activării receptorilor de estrogen și progesteron.

Ginseng: contraindicații și efecte secundare

 Pacienții care iau inhibitori ai monoaminooxidazei trebuie să consulte un medic dacă doresc să consume Ginseng, deoarece interacționează cu aceste medicamente.

 Ginsengul nu este recomandat femeilor însărcinate sau celor care alăptează și nici în caz de hipertensiune arterială. De asemenea, nu este indicată administrarea sa copiilor și adolescenților sub 18 ani. A nu se depăși doza zilnică recomandată și a nu se combina cu stimulente precum cafeina.

Ginseng: doze și posologie

 Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) a stabilit folosirea tradițională a Ginsengului corean pentru combaterea simptomelor asteniei (oboseală și slăbiciune). EMA recomandă să se consume Ginseng timp de maxim 3 luni. Este necesar să se ia în considerare faptul că în cazul extractului concentrat de Ginseng se recomandă o doză de 200 mg de extract concentrat.

 În caz de tratament medical, consultați un fitoterapeut.

6. Goji (Lycium spp.)

 Fructele goji sunt considerate un remediu tonic și stimulent, un adevărat superaliment având proprietăți imunostimulente, antioxidante și antiîmbătrânire. Goji (Lycium barbarum, familia Solanaceae) este un arbust care poate atinge 5 m înălțime, se distribuie din sud-estul Europei în China și se poate găsi până la 4000 m altitudine în văile tibetane ale munților Himalaya. Fructele sale sunt de culoare roșie, au aproximativ 1-2 cm și au un gust dulce specific.

 În China aceste fructe se utilizează ca aliment, iar în medicina tradițională, de mai bine de două mii de ani se făcea referire la folosirea lor cu scopuri medicinale; astfel, diferite texte ale medicinii tradiționale chineze menționau proprietățile benefice ale fructelor Goji pentru întărirea vederii, menținerea sănătății ficatului, rinichilor și întărirea energiei Qi (considerată forța vitală a organismului). Aceste fructe sunt asociate încă din vechime cu longevitatea și cu echilibrarea energiei Yin (feminine) și a celei Yang a organismului.

 Cultivarea fructelor Goji. Majoritatea fructelor Goji care se comercializează în prezent provin din culturile din regiunile autonome chineze Ningxia Hui și Xinjiang Uyghur. Fructele Goji se culeg în timpul lunilor de vară și de toamnă, se lasă la uscat până când pielița se strânge, apoi se lasă la soare pentru ca aceasta să se usuce complet și să se întărească.

 Consumul fructelor Goji. Fructele Goji se pot consuma ca supliment alimentar sub formă de capsule sau ca aliment în diverse sucuri, shake-uri, ca adaos în salatele de fructe, iaurt, infuzii, supe, dulceață, etc.

Goji: efecte, beneficii și proprietăți

 Principalele indicații:

 - Antioxidant

 - Antioxidant

 - Tonic

 - Imunomodulator

 Fructele Goji sunt bogate în polizaharide, carotenoide (zeaxantină și β-caroten), vitamina C (până la 42 mg/100 g), vitamina B1 (tiamină), vitamina B2 (riboflavină), flavonoide (kaempferol, miricetină și quercetină), aminoacizi și acizi grași.

 Aceste fructe au multiple proprietăți farmacologice precum: acțiune hipoglicemică, hipolipidemică și anti-îmbătrânire, protecție celulară și neuronală, datorită reducerii stresului oxidativ și prevenirii morții neuronale prin necroză și apoptoză (moarte celulară programată), proprietăți imunomodulatorii, anti-oboseală, cardioprotectoare, antiinflamatorii și antioxidante.

 Moleculele cele mai importante din fructele Goji din punct de vedere funcțional sunt amestecul de polizaharide și proteoglicani (cunoscuți ca LBP). Proprietățile imunostimulente și anti-îmbătrânire ale fructelor Goji sunt relaționate cu conținutul ridicat al acestor molecule. Capacitatea de LBP-urilor de a modula sistemul imunitar a fost demonstrată prin diverse cercetări care au descris o îmbunătățire a răspunsului imunitar (înnăscut și adaptativ) după administrarea LBP-urilor.

 Diverse studii medicale au demonstrat faptul că polizaharidele din fructele Goji prezintă proprietăți antioxidante și antiîmbătrânire. Polizaharidele cresc activitatea enzimelor antioxidante, reducând astfel daunele produse de stresul oxidativ și pot participa la prevenirea apariției cataractei. S-a descris de asemenea acțiunea polizaharidelor din fructele Goji pentru tratarea oboselii cronice prin creșterea rezistenței, adaptarea la efortul fizic și reducerea oboselii.

 Alți compuși prezenți în fructele Goji au de asemenea efecte pozitive asupra organismului. Carotenoidele sunt benefice datorită capacității lor de a absorbi radiațiile UV și pentru sănătatea vederii, de exemplu zeaxantina poate ajuta la prevenirea degenerării maculare.

Goji: contraindicații și efecte secundare

 Fructele Goji au fost utilizate ca aliment de mii de ani. Nu s-au descris contraindicații pentru acestea, cu excepția faptului că pot interfera în acțiunea unor anticoagulante sanguine (warfarina).

 Fructele Goji nu sunt recomandate femeilor însărcinate sau celor care alăptează. De asemenea, nu este indicată administrarea lor copiilor și adolescenților sub 18 ani. A nu se depăși doza zilnică recomandată.

Goji: doze și posologie

 Se recomandă o doză de 6-30 g pe zi de fructe uscate Goji, iar dacă se consumă ca supliment alimentar, se recomandă ca doza să fie echivalentă cu 30 g de fructe proaspete (1500 mg de extract uscat concentrat 20:1).

 În caz de tratament medical, consultați un fitoterapeut.