Sănătate cu Dr. Cătălin Luca

Pentru o viață sănătoasă și fericită

Sfatul medicului

Inregistrare

Filtre apa

Filtru apa

Storcator fructe si legume

Storcator de suc

Ultimele comentarii

  • Prevenirea bolilor

    Mihai Mariana 25.06.2017 08:19
    diagnostic autism
    Buna ziua! Am si eu rugamintea daca puteti sa-mi dati un sfat profesional despre autism. Baiatul meu ...

    Read more...

     
  • Rezultate uimitoare în urma tratamentului d-lui dr. Cătălin Luca la un pacient cu INSUFICIENTA RENALA CRONICA stadiul IV.

    petre 22.06.2017 16:05
    insuficienta renala acuta
    buna ziua,pe langa alte afectiuni,am descoperit de curand aceasta afectiune care imi face mari ...

    Read more...

     
  • Tratamente naturiste împotriva hemoroizilor

    Mihai Moscu 19.06.2017 23:56
    hemoroizi interni
    nu am durere deloc merg des la baie de vreo 6 ori pe zi nustiu de ce asa des imi vine dintr-o data ...

    Read more...

midoris

natura vie, magzin naturist.jpg

Vitamina c alcalina forte

Ce sunt probioticele?

Probioticele și afecțiunile psihologice Conform FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), probioticele sunt microorganisme vii, nepatogene, care au efecte extrem de benefice asupra sănătății. Termenul "probiotice" provine din greacă și înseamnă "pentru viață". Probioticele acționează în principal în cavitatea bucală, pe căile respiratorii, în tubul digestiv și asupra sistemului uro-genital.

 Încă din anul 1907, laureatul premiului Nobel, cercetătorul Eli Metchnikoff, recomanda folosirea bacteriilor intestinale și a evidențiat faptul că un consum adecvat de lapte fermentat ar determina reducerea pH-ului intestinal, diminuându-se astfel înmulțirea bacteriilor nocive.

 Probioticele sunt suplimente de bacterii care trăiesc în mod obișnuit în intestine. Nu toate sunt la fel și nici nu produc aceleași efecte, cu toate că încă mai sunt necesare cercetări pentru a cunoaște mai bine funcțiile acestora. Majoritatea probioticelor fac parte din genul Lactobacillus sau Bifidobacterium. Când aceste bacterii benefice colonizează intestinele (proces care începe la naștere), combat bacteriile patogene, împiedicându-le să crească, ceea ce diminuează riscul apariției infecțiilor.

“Creierul” din intestin

 Intestinul este unicul organ care are propriul său sistem nervos. Pe pereții intestinelor există aproximativ 100 milioane de neuroni care utilizează acest ecosistem bacterian pentru propriul său beneficiu. Este vorba de o rețea neuronală atât de sofisticată, încât mulți oameni de știință numesc intestinul cel de-al doilea creier. Studiile medicale realizate în ultimii ani au indicat faptul că bacteriile intestinale au un rol foarte important în această conexiune existentă între intestin și creier.

 Conform gastroenterologului Emeran Mayer, director al Centrului pentru Neurobiologia Stresului, de la Universitatea din California (Statele Unite), bacteriile intestinale au un rol fundamental pentru sănătatea și echilibrul minții, datorită capacității lor de a comunica cu creierul.

Funcția bacteriilor intestinale

 Bacteriile din intestin realizează numeroase funcții importante: fabrică vitamine și alți nutrienți, reglează metabolismul și digestia, programează sistemul imunitar, produc substanțe care distrug microbii și elaborează sute de substanțe neurochimice pe care creierul le folosește pentru reglarea proceselor psihologice și mentale, precum starea emoțională, procesele de învățare și memorare, etc. De exemplu, bacteriile intestinale fabrică 95% din serotonină, care este un neurotransmițător care afectează starea emoțională și activitatea intestinului.

Cum ne afectează bacteriile intestinale comportamentul și emoțiile?

 Cu toate că pare incredibil, ființa umană este alcătuită în principal din bacterii. De fapt, avem câte 10 bacterii pentru fiecare celulă din organism, astfel încât numărul celulelor bacteriene îl depășește pe cel al celulelor umane. Majoritatea acestor bacterii se găsesc în intestin și formează o rețea complexă capabilă să afecteze funcționarea întregului corp, dar și a minții și a emoțiilor.

 Conform neuroimunologului John Bienenstock, de la Universitatea McMaster, din Ontario, Canada, studiile realizate au evidențiat faptul că aceste bacterii pot afecta dezvoltarea neurală, biochimia creierului și o varietate de fenomene comportamentale, inclusiv comportamentul emoțional, percepția asupra durerii și reactivitatea în condiții de stres.

 Un aspect interesant este acela că nu doar bacteriile ne pot afecta pe noi, ci și noi (sau mai bine zis experiențele noastre) pot produce un efect asupra acestora. De exemplu, stresul, chiar ușor, poate influența echilibrul bacterian, făcându-ne mai vulnerabil față de infecții sau determinând o serie de reacții care afectează sistemul nervos.

 Rezultatele studiilor realizate în acest domeniu i-au determinat pe oamenii de știință să ia în calcul utilizarea bacteriilor probiotice pentru tratarea anxietății și a depresiei, precum și pentru tratarea tulburărilor gastrointestinale care sunt însoțite de anxietate sau depresie și care se pare că sunt asociate cu o bacteriană dezechilibrată.

Influența creierului asupra bacteriilor intestinale

 Creierul poate exercita de asemenea un impact profund asupra bacteriilor intestinale, ceea ce ne arată modul în care propria noastră minte ne poate influența starea de sănătate. Astfel, s-a constatat că stresul poate reduce numărul bacteriilor intestinale benefice. De exemplu, nivelele de Lactobacilli scad în cazul studenților pe perioada examenelor, conform unui studiu condus de Simon Knowles, de la Swinburne University of Technology din Australia. Un alt studiu publicat în British Journal of Nutrition a arătat că după ce s-au luat timp de 30 de zile bacterii probiotice (un amestec de Lactobacillus helveticus și Bifidobacteria longum), s-a produs o diminuare a nivelelor de anxietate și depresie.

Probioticele și psihobioticele

 Oamenii de știință au studiat probioticele cu un interes special în ultimii ani datorită multiplelor beneficii pe care le au asupra sănătății umane. Pe lângă numeroasele cercetări care s-au efectuat asupra proprietăților probioticelor la nivel digestiv sau cardiovascular, printre altele, s-a manifestat un interes crescut față de efectele acestora la nivel emoțional, în special în tratarea tulburărilor precum anxietatea și depresia.

 Recent, a apărut și termenul de psihobiotice, definite ca un organism viu care, odată ingerat în cantitățile adecvate, produce beneficii asupra sănătății mentale. La modul concret, studiile medicale au evidențiat o reducere a nivelelor de depresie, anxietate, stres și agresivitate.

 Există numeroase dovezi științifice conform cărora bacteriile intestinale joacă un rol important în programarea sistemului de stres încă din copilărie. Aceste bacterii probiotice psihoactive pot produce compuși neuroactivi. Cu toate că încă nu se cunoaște pe deplin calea de comunicare între flora bacteriană a intestinului și creier, se pare că aceasta include căile nervoase, umorale, metabolice și imunitare.

Efectele probioticelor asupra sănătății mentale

 Ideea că aceste bacterii intestinale pot fi de folos pentru tratarea problemelor psihologice nu este nouă. În anul 1910, doctorul George Porter Phillips a descoperit că o formulă care conținea probiotice putea fi folosită în cazul persoanelor deprimate. Mai recent, datorită numeroasele dovezi științifice, în anul 2005 s-a propus pentru prima dată să se adauge probiotice la tratamentul obișnuit al depresiei.

 Axul microbiom-creier-intestin este sistemul de comunicare dintre creier, bacteriile intestinale și intestin. Ansamblul de microorganisme din corpul uman și metaboliții pe care îi produce pot modula de asemenea sistemul nervos pentru a exercita o influență asupra creierului.

 Acești microbi pot interacționa cu sistemul serotoninergic, care joacă un rol important în reglarea stării sufletești, datorită reglărrii dezvoltării sistemului neuroendocrin care controlează reacțiile în caz de stres.

Bacteriile pot fabrica neurotransmițători

 Există numeroase dovezi medicale că bacteriile intestinale pot produce substanțe chimice esențiale, ca de exemplu:

 GABA. O disfuncție a neurotransmițătorului GABA este implicată în apariția anxietății și a depresiei. Anumite tipuri de Lactobacillus și Bifidobacterium pot produce GABA pornind de la glutamatul monosodic. La modul concret, Lactobacillus brevis și Bifidobacteria dentium au fost cele mai eficiente (Barrett, 2012). Lactobacillus brevis FPA3709, alt producător de GABA, are proprietăți antidepresive similare cu cele ale fluoxetinei, fără efecte secundare.

 Serotonina. Serotonina, care este un metabolit al aminoacidului triptofan, joacă un rol important în reglarea diverselor funcții cerebrale, inclusiv a stării sufletești. Majoritatea antidepresivelor acționează prin creșterea nivelelor acestui neurotransmițător. Se pare că bacteriile sunt de asemenea capabile să sintetizeze serotonina. Consumul de Bifidobacterium infantis crește nivelele de triptofan, care este precursorul serotoninei, ceea ce arată că are proprietăți antidepresive.

 Acetilcolina. Acest neurotransmițător joacă un rol esențial în funcția cognitivă, în special a memoriei și procesul de învățare. Studiile medicale au demonstrat că acetilcolina este un component al anumitor bacterii, precum Lactobacillus plantarum și Bacillus subtilis și un metabolit microbian. (Girvin, 1954; Rowatt, 1948; Horiuchi, 2003).

Evidențe clinice ale probioticelor pentru tratarea afecțiunilor psihologice

 S-au realizat numeroase studii și cercetări clinice pentru a se testa eficiența probioticelor pentru tratarea afecțiunilor psihologice. Iată câteva dintre acestea:

1. Sindromul intestinului iritabil. Este vorba de o tulburare a meridianului intestin-creier asociată cu nivele crescute de anxietate și depresie.  Lactobacilul denumit B. infantis 35624 a produs o îmbunătățire semnificativă în cazul acestei tulburări prin reducerea citochinelor proinflamatorii.

 2. Anxietate.  Administrarea zilnică a probioticelor L. helveticus R0052 și B. longum a redus în mod semnificativ anxietatea, precum și nivelele de cortizol (hormonul stresului) (Messaoudi, 2011).

 3. Depresie

 - Un studiu de dublu orb a demonstrat că probioticele au îmbunătățit starea emoțională a participanților după trei săptămâni (Benton, 2007).

 - Un amestec de Lactobacillus helveticus R0052 și Bifidobacterium longum R0175 a avut ca rezultat o indispoziție psihologică semnificativ mai mică decât în grupul de control (Messaoudi, 2011).

 - Administrarea diverselor probiotice timp de 4 săptămâni a produs o diminuare a reactivității cognitive, în mod concret a aspectelor de gândire obsesivă și de gândire agresivă (Steenbergena, Sellaro, van Hemertc, Boschd, Colzatoa, 2015). Reactivitatea cognitivă face referire la activarea tiparelor de gândire disfuncționale determinate de anumite stări emoționale negative. Aceste tipare includ gândirea obsesivă (gânduri recurente despre anumite probleme, cauzele acestora, etc.), gânduri agresive, lipsa de speranță (de exemplu, pierderea motivației și a speranței în viitor) și idei suicidare (de exemplu, a gândi că moartea este singura scăpare).

 Atunci când o persoană se confruntă cu un eveniment negativ, o reactivitate cognitivă ridicată poate determina agravarea stării negative astfel încât se transformă cu ușurință depresie. De fapt, reactivitatea cognitivă este unul dintre principalele semne ale depresiei. Faptul că probioticele sunt capabile să diminueze reactivitatea cognitivă înseamnă că pot fi la fel de eficiente și pentru prevenirea și tratarea depresiei.

 4. Sindromul de oboseală cronică. Această tulburare a sănătății determină nivele ridicate de anxietate. În cadrul unei cercetări (Rao, 2009) au fost tratate 39 de persoane cu Lactobacillus casei Shirota timp de două luni, producându-se o ameliorare semnificativă a anxietății în comparație cu grupul placebo.

Cum puteți crește consumul de probiotice?

 Bacteriile probiotice se găsesc mai ales în alimentele fermentate precum iaurtul sau kefirul. Dacă le veți consuma în mod regulat, veți putea menține o floră intestinală sănătoasă. Trebuie luat în considerarea faptul că nivelul de probiotice al unui aliment poate scădea odată cu procesarea și depozitarea sa, iar bacteriile nu vor mai produce niciun efect dacă nu sunt vii. Tocmai de aceea, asigurați-vă că folosiți alimente de bună calitate și nepasteurizate (acest proces distruge toate bacteriile). Iată în continuare exemple de alimente probiotice și de alimente prebiotice, ambele categorii fiind recomandate pentru o sănătate excelentă:

Alimentele probiotice

 Alimentele probiotice sunt acele alimente care conțin bacteriile numite Acidophilus, care protejează contra bacteriilor care cauzează anumite boli. Tocmai de aceea, acest tip de produse sunt recomandate în cazul bolii Crohn, a colonului iritabil, a constipației cronice și a infecțiilor vaginale și în general pentru îmbunătățirea funcționării sistemului imunitar.

 Alimentele probiotice pot fi întâlnite în comerț mai ales sub formă de iaurt, sana, chefir, etc., dar și anumite alimente preparate din soia precum tempeh-ul sau miso conțin mici cantități de probiotice. Poți să cumperi de asemenea probiotice sub formă de comprimate, capsule sau pulbere.

Alimentele prebiotice

 La rândul lor, alimentele prebiotice, sunt de asemenea adecvate pentru îmbunătățirea tranzitului intestinal. Alimentele prebiotice pot fi consumate câteva zile pe săptămână sau ca o cură, timp de câteva săptămâni. Unii nutriționiști recomandă chiar ca acestea să fie consumate zilnic. Alimentele care au un conținut ridicat de prebiotice sunt ceapa, usturoiul, cicoarea, prazul, bananele, sfecla, mazărea şi fasolea.

 Cu siguranță, sunt necesare mai multe cercetări în cazul probioticelor, efectuate pe ființe umane, ale căror intestine conțin o floră intestinală mult mai diversă decât în cazul cobailor. Ca și concluzie, este important să acordăm atenția necesară florei bacteriene pe acre o avem cu toții în interiorul organismului, încercând să o mențin cât de sănătoasă posibil, deoarece are un efect importante asupra comportamentului și emoțiilor noastre, chiar fără să fim conștienți de aceasta.

Add comment


Security code
Refresh