Ce este colina?
Colina este o substanță care în mod normal este asociată cu vitamina B, datorită faptului că din punct de vedere chimic este foarte asemănătoare cu această vitamină.
Ficatul produce în mod natural colină, însă o putem obține de asemenea din alimente precum germenii de grâu, legume, nuci, pește și ouă. Cu toate că organismul este capabil să sintetizeze colina, în rândul nutriționiștilor există o preocupare referitoare carența de colină din dietele persoanelor vegetariene. Colina este în special recomandată în dieta femeilor însărcinate, deoarece aceasta este foarte importantă pentru o bună dezvoltare neuronală a fătului în ultimul trimestru de sarcină.
Utilizările medicale ale colinei
O insuficiență de colină în dietă poate produce probleme hepatice și neuronale. Carența de colină este asociată cu probleme grave de sănătate precum hepatita și ciroza, dar și cu alte tulburări precum depresia, pierderea memoriei și demența.
Femeile însărcinate trebuie să aibă grijă să aibă un aport adecvat de colină în ultimul trimestru de sarcină, deoarece aceasta contracarează posibilele probleme neurologice ale bebelușului. Colina care se găsește în gălbenușul de ou este o substanță de o vitală importanță pentru formarea neuronilor, îmbunătățirea memoriei și a proceselor de învățare. Cel mai indicat este ca ouăle de consum să fie procurate de preferință din surse ecologice.
Există de asemenea cercetări medicale care au indicat faptul că colina poate ameliora problemele cauzate de astm, cu toate că în acest caz se preferă sursele vegetale de colină, deoarece ouăle și produsele lactate au un potențial alergic.
Specialiștii în nutriție au mai arătat că un aport adecvat de colină ajută la combaterea oboselii și stării de epuizare fizică și nervoasă, tocmai de aceea alimentele bogate în colină sunt indicate în alimentația sportivilor și a persoanelor care depun un efort intens mental sau fizic.
Colina și regimul vegetarian sau vegan
Chiar dacă principalele surse de colină sunt considerate ouăle și carnea, este posibil să se obțină nivele adecvate din această vitamină consumând legume proaspete în cantități abundente.
Amarantul, o cereală care a devenit foarte populară în ultima perioadă, mai ales în rândul persoanelor vegetariene sau vegane, este una din rarele surse vegetale care furnizează toți aminoacizii esențiali și inhibă apetitul excesiv. Amarantul conține tot atât de multă colină și proteină ca o bucată de carne. Beneficiile amarantului se pot compara cu cele ale semințelor de quinoa (ambele sunt surse foarte bune de proteine și nu conțin gluten). Amarantul se bucură de impresionante statistici nutriționale și este considerat de nutriționiști un superaliment.
În ceea ce privește sursele vegetale, 7 legume sunt cele mai bogate în colină, și anume: varza creață, varza de Bruxelles, broccoli, conopida, salata chard, sparanghelul și spanacul. În general, toate legumele cu frunze verzi sunt surse naturale foarte bune de colină.
Funcțiile colinei în corp
Colina și procesele epigenetice
Unul dintre procesele de bază ale corpului este metilarea. Aceasta apare atât în procesul de formare a ADN-ului, dar și în distribuția informației în neuroni, în menținerea sănătății cardiovascular și în detoxifierea ficatului. Printre nutrienții cheie pentru acest proces se află acidul folic și vitamina B. Dacă aceasta din urmă este insuficientă, corpul o înlocuiește cu colină.
Colina și activitatea nervoasă
Între neurotransmițători se găsește acetilcolina. Așa cum indică și numele său, aceasta se formează pe bază de colină. Acest neurotransmițător este fundamental pentru menținerea vieții, deoarece asigură o bună funcționare a inimii și susține mișcările peristaltice ale sistemului digestiv.
În general, contracțiile musculare din întregul corp depind de prezența acestui neurotransmițător. Chiar dacă corpul cere puține cantități de colină pentru a produce suficienți neurotransmițători, un deficit de colină în dietă poate fi devastator pentru întregul organism.
