Cum se pot evita chisturile mamare?

 În prezent, una dintre cele mai mari temeri ale femeilor este apariția sau dezvoltarea cancerului de sân. Însă chisturile la nivelul sânilor și un cancer mamar nu sunt echivalente. Chiar dacă este important să se controleze evoluția chisturilor mamare, nu există o relație directă între acestea și dezvoltarea cancerului de sân.

 Este important ca dezvoltarea chisturilor mamare să fie supravegheată, minimizată sau la modul ideal suprimată. În acest scop există o serie de norme și de comportamente care ar trebui să fie urmate cât mai strict posibil.

 Vă prezint în acest articol tipurile de chisturi care există și ce măsuri este necesar să luăm în cazul în care medicul specialist detectează aceste chisturi mamare.

Ce este de fapt un chist mamar?

 Un chist mamar este o colectare de lichid în interiorul sânului. În general, chisturile mamare sunt mici, aproximativ de mărimea unui bob de mazăre, iar în interior de obicei este lichid. Nu există un moment concret în viața unei femei când aceste chisturi pot apărea. Chisturile mamare pot apărea inclusiv în cazul femeilor foarte tinere, inclusiv fetițelor, de obicei în jurul vârstei de 10-12 ani. Acesta este tipul obișnuit de chist mamar, cu toate că există și chisturi care au un conținut solid.

 Există și un alt tip de chisturi mamare și anume fibroadenoamele. Acestea nu au de obicei simptome, nu sunt dureroase și se descoperă la palpare, simțindu-se ca o umflătură dură, mobilă, netedă sau având o anumită rugozitate, care apare atunci când chisturile sunt lobulate și se deplasează liber între degete – aceste chisturi sunt de asemenea benigne. 

 Fibroadenoamele sunt cauzate de o proliferare excesivă a țesutului mamar și chiar dacă se pot confunda cu cele pe care le-am menționat anterior, sunt diferite de acestea. Fibroadenoamele mamare sunt mai frecvente înainte de menopauză și, chiar dacă pot apărea la orice vârstă, de obicei apar la pubertate și în cazul femeilor adulte tinere. Apariția fibroadenoamelor mamare este relaționată cu transformările hormonale existente la aceste vârste.

 Tratamentul chisturi mamare implică, în principiu, supravegherea lor din partea pacientei. Aceste chisturi nu necesită intervenție chirurgicală, iar cele simple pot fi eliminate cu o simplă puncție prin care se aspiră conținutul acestora.

Cauzele formării chisturilor mamare

 Chisturile mamare pot avea diverse cauze:

 Luând în considerare anatomia unui sân, este frecvent ca lobulii să se blocheze, determinând acumularea de lichid în interiorul acestora, cauzând astfel apariția chisturilor mamare. Fiecare glandă mamară este alcatuită din 15-20 de segmente numite lobi, care la rândul lor sunt formați din segmente mai mici, numite lobuli.

 Cele mai frecvente cazuri de chisturi mamare apar datorită alterărilor benigne ale țesutului glandelor mamare (mastopatii), care apar mai ales începând cu perioada de menopauză. Această afecțiune se poate datora dezechilibrelor hormonale care se produc în această fază a ciclului, dar și schimbărilor cu caracter fibrochistic (schimbări spontane comune și benigne ale țesuturilor sânilor).

 De asemenea, atunci când în dietă sunt prezente concentrații ridicate de xantine (cafea, ceai negru, ciocolată, fructe de mare sau băuturi de tip cola și similare), predispun la apariția acestora.

 Un factor de risc care poate determina apariția nu doar a chisturilor benigne, ci și a celor maligne, este obezitatea, iar o dietă săracă în fructe și legume proaspete crește riscul apariției chisturilor mamare.

 Este foarte important să se ia în considerare faptul că: alcoolul, tutunul și drogurile sunt factori de risc pentru cancerul de sân și pentru formarea chisturilor.

Recomandări și remedii pentru evitarea apariției sau dezvoltării chisturilor mamare 

 Cel mai important aspect pentru prevenirea chisturilor mamare este adoptarea unor bune obiceiuri preventive. Femeile pot, în general să adopte multe măsuri pentru a evita și preveni apariția chisturilor, a durerilor de sân și inclusiv a cancerului de sân.

 Un diagnostic timpuriu, o dietă sănătoasă și un stil echilibrat de viață pot ajuta foarte mult în direcția unei sănătăți optime. Specialiștii afirmă că aproximativ jumătate dintre femeile care se confruntă cu această boală ar fi putut să o evite cu ajutorul unei alimentații sănătoase, a exercițiilor fizice și având în general o viață sănătoasă cu obiceiuri benefice. Este important să se ia în considerare faptul că doar 10% dintre cazurile de cancer de sân sunt relaționate cu factorii de risc genetici. Restul de 90% pare să fie cauzat de factorii de mediu.

 Atunci când în cadrul explorărilor obișnuite ale sânilor se detectează vreun tip de chist, este recomandat să se consulte un medic de specialitate pentru a se realiza o evaluare a chistului prin intermediul unei tehnici simple. Dacă chistul respectiv este lichid sau semisolid, fără vreun alt indiciu negativ, ca de exemplu sânge, este vorba în 98% dintre cazuri de un chist simplu. Acest tip de chisturi nu se transformă în cancer malign și nu sunt periculoase. În asemenea caz, se poate realiza aspirarea conținutului chistului și se vor evita pe viitor, factorii care pot determina sau agrava aceste chisturi mamare, așa cum vom vedea în continuare.

        

        Măsurile necesare pentru a se evita apariția chisturilor mamare sunt următoarele:

1. Reducerea consumului de grăsimi și de carbohidrați rafinați

 Țesuturile mamare sunt foarte sensibile la dietele bogate în grăsimi (în special la grăsimile saturate și la cele de tip trans) și la hidrații de carbon deoarece acest gen de alimente cresc nivelele de estrogen din corp. Producerea excesivă de estrogen stimulează țesutul mamar determinând apariția durerilor, formarea chisturilor în cazul multor femei și un risc mai mare de apariție a cancerului de sân și a altor cancere ginecologice.

 Grăsimile trans sunt folosite la prepararea alimentelor procesate pentru a ajuta la prelungirea prospețimii și termenului de garanție a acestora.Grăsimile trans se găsesc în alimentele care conțin ulei vegetal parțial hidrogenat, cum sunt biscuiții, chipsurile, majoritatea produselor de patiserie și orice aliment prăjit, pentru a aminti doar câteva exemple. Grăsimile trans sintetice determină inflamația din organism, care este o caracteristică a majorității bolilor cronice și/sau grave.

 Grăsimile trans sunt considerate de specialiștii din medicină drept cel mai periculos tip de grăsimi, deoarece cresc nivelul colesterolului rău în organism (LDL) și îl reduc pe cel bun (HDL). Mici cantități de grăsimi trans se formează în anumite tipuri de alimente de origine animală, precum carnea de vită, carnea de miel, mezelurile și lactatele grase.

 Alimentele în care se găsesc grăsimi trans și care trebuie evitate cât se poate de mult sunt următoarele: margarina și smântâna pentru gătit, prăjiturile, biscuiții, fursecurile, aluatul congelat de plăcintă sau pizza, chifle pentru hamburgeri, ciocolata de băut tip instant, alimentele prăjite (gogoși, cartofi prăjiți, carne pane), snacksuri, popcorn pentru microunde, chipsuri, napolitane, bomboane și produsele semi-preparate congelate.

 Pe de altă parte, carbohidrații rafinați, cum este cazul cerealelor pentru micul dejun, al biscuiților, covrigilor, produselor de patiserie și majoritatea alimentelor procesate se transformă rapid în zahăr în corp. Aceasta crește nivelele de insulină și leptină și contribuie la rezistența la insulină, care este un alt factor principal subdiacent al multor boli cronice și tulburări de sănătate.

2. Eliminarea produselor lactate

 Se recomandă să se elimine din dieta zilnică produsele lactate, în special laptele de vacă sau folosirea unui lapte din surse ecologice, de la animale care nu au primit hormoni de sinteză sau alte medicamente deoarece pot perturba nivelele de estrogen. Luând în considerare faptul că laptele este una din sursele naturale de calciu, acesta poate fi înlocuit cu suplimente sau alte alimente care îl conțin în cantități semnificative. De exemplu, laptele de capră este un înlocuitor foarte recomandat pentru laptele de vacă, fiind similar în multe aspecte cu acesta, însă cu diferența că este mult mai ușor digerat de organism.

3. Eliminarea cafeinei și a ciocolatei

 Este indicat de asemenea să se renunțe la produsele care conțin cafeină precum cafeaua, ceaiul negru, băuturile de tip cola, ciocolata și berea fără alcool. Aceste băuturi conțin metilxantină care poate produce o suprastimulare a țesutului mamar în cazul unor femei. Mai ales dacă aveți dureri mamare, chisturi, etc. încercați să eliminați aceste produse din dietă măcar timp de un ciclu menstrual și observați cum vă simțiți. Cu siguranță veți sesiza o diferență.

4. Evitarea parabenilor din produsele cosmetice

 Parabenii sunt substanțe chimice care sunt folosiți ca și conservanți în produsele antitranspirante și în multe alte produse cosmetice. Numeroase studii medicale au demonstrat că toți parabenii au o activitate estrogenică în celulele canceroase din cancerul de sân. Parabenii se pot regăsi într-o mare varietate de produse de îngrijire personală, în cosmetice și în multe medicamente. Cercetările medicale au detectat prezența esterilor din parabeni în 99% din țesuturile de cancer de sân analizate, ceea ce constituie o dovadă mai mult decât evidentă a pericolului din parabeni.

5. Alimente care pot preveni apariția chisturilor mamare

 Consumul alimentelor bogate în fibre de origine vegetală (mai ales a cerealelor integrale și a fructelor) este foarte important pentru eliminarea excesului de estrogen din organism. De exemplu, legumele crucifere precum brocoli, varza, varza de Bruxelles și napii conțin indol-3-carbinol. Acest compus reduce capacitatea estrogenului de a adera la țesutul mamar. Se recomandă consumul a minim 2 porții de acest tip de legume pe săptămână, iar dacă este posibil, acestea se pot consuma zilnic. De asemenea, se poate administra un extract din germeni de brocoli sau de legume crucifere. O dietă bogată în alimente integrale și săracă în grăsimi animale, este cel mai bun aliat al sănătății feminine.

 Aceste alimente sunt bogate în fibre dietetice și se recomandă să fie incluse în dieta zilnică: cerealele integrale (porumb, grâu, orez, ovăz), ierburile uscate și condimentele (scorțișoara, oregano, cimbru, rozmarin, coriandru, cuișoare, busuioc, salvie, fenicul), dovleceii, varza, varza de Bruxelles, brocoli, fasolea albă, neagră sau verde, pudra de cacao și ciocolata neagră (cel puțin 70%), fructele uscate (nuci, migdale, alune, nuci de Brazilia, de macadamia, nuci pecan), semințele de in, de floarea soarelui, de susan, pasta de susan tahini, fructele (mai ales merele, perele, bananele, portocalele și strugurii).

6. Suplimente alimentare care pot preveni apariția chisturilor

 Uleiul de luminița nopții și uleiul de limba mielului sunt bogate în acizii grași esențiali omega 3 și omega 6 (gamma-linolenic GLA), care în cazul multor femei reduc sensibilitatea și inflamația de la nivelul sânilor. Aceste efecte benefice le au și uleiul de in, uleiul de susan și uleiul de nucă. În prezent există mai multe studii care au indicat că acidul gras esențial omega 3 protejează contra cancerului de sân. Acesta favorizează echilibrul hormonal în cazul femeilor și combat tensiunile premenstruale și tulburările specifice menopauzei. De asemenea, uleiul de moringa este bogat în acizi omega 9, 6 și 3 și este una dintre cele mai bune surse de antioxidanți naturali. Uleiul extras din semințele de moringa este extrem de stabil și rezistent la oxidare, limpede, dulce, și inodor.

 Se recomandă suplimentele de vitamine și minerale, în special vitamina E, vitamina A, Coenzima Q10 și seleniu, acești antioxidanți fiind foarte benefici pentru sănătatea feminină.

 La rândul său, iodul reduce capacitatea estrogenului de a adera la receptorii din sâni, reducând durerile de la nivelul acestora. Cea mai bună modalitate de a-l asimila este prin intermediul alimentației, consumându-se alge marine precum alga wakame și alga kombu care sunt surse naturale de iod. Nu se recomandă consumul acestora de către femeile care au patologii tiroidiene, în special hipertiroidism. Alte alimente care sunt surse naturale bogate în iod sunt: coacăzele, iaurtul natural, fasolea albă, căpșunile, sarea de Himalaya, cartofii.

 Extractul de ceai verde (Camellia sinensis), se recomandă aproximativ 200 mg pe zi. Diverse studii medicale au demonstrat că ceaiul verde ajută la reducerea posibilității de apariție a cancerului de sân și un procentaj mai mic de remisie în cazul în care a apărut deja. Cercetătorii de la Facultatea de Medicină Nagoya din cadrul Universității din Nagoya, Japonia, au testat potențialul anticancerigen al antioxidanților care se găsesc în mediul natural și au descoperit că polifenolii din ceaiul verde au ieșit pe primul loc în prevenirea cancerului mamar.

 Salvestrolii sunt substanțe pe care plantele le produc în lupta de apărare contra agenților agresivi externi. Acești fitonutrienți sunt folosiți de organismul uman pentru prevenirea cancerului și sunt prezenți în fructe precum mandarinele, strugurii, coacăzele negre și mure.

 Propolisul inhibă activitatea enzimei numită aromataza, ceea ce este esențial pentru reducerea unei produceri excesive de estrogen. Conform unor studii medicale recente efectuate de cercetătorii japonezi, consumul zilnic de propolis ar putea opri proliferarea celulelor cancerigene, întărind astfel sistemul imunitar.

 Ciuperca Mesima (Pohellinus linteus) stimulează producerea celulelor defensive, oprește creșterea și formarea anumitor celule maligne și reduce migrarea celulară, în plus, inhibă creșterea ambelor tipuri de celule  mamare cancerigene. În cazul cancerului se poate consuma în timpul și după ciclul de chimioterapie sau radioterapie. De asemenea, poate fi combinată și cu alte ciuperci având efecte excepționale cum ar fi Agaricus blasei, Ciuperca coada de curcan (Coriolus versicolor) și ciuperca Reishi (Ganoderma lucidum). Se recomandă ca acestea să fie administrate pe stomacul gol, însoțite de un suc de citrice.

 Armurariul (Silybum marianum): este necesar ca ficatul să fie perfect sănătos și să funcționeze corect deoarece o funcție hepatică adecvată va facilita un metabolism corect al estrogenilor și prin urmare un control adecvat al acestora. Armurariul este un bun antioxidant și în plus are efecte antineoplazice (împiedică dezvoltarea celulelor tumorale) în cazul cancerului de sân.

Uleiul de ricin și argila

Se pot folosi comprese cu ulei de ricin care se pot aplica pe sâni pentru a diminua durerile și inflamația. Compresele se vor lăsa timp de o oră și se vor aplica de 3 ori pe săptămână timp de 2 sau 3 luni. Ca măsură de prevenire, se pot aplica comprese cu ulei de ricin o dată pe săptămână.

De asemenea, cataplasmele sau compresele cu argilă pot ajuta la diminuarea durerilor, a inflamației și chiar la eliminarea treptată a chisturilor (nu se recomandă dacă acestea sunt cancerigene). Cataplasmele cu argilă se vor lăsa pe sâni până se uscă, iar apoi se va spăla bine zona pe care au fost aplicate.

Prepararea cataplasmelor de argilă este foarte simplă: se varsă argila într-un recipient de sticlă, de lemn sau de porțelan (însă niciodată într-un vas din metal sau din material plastic) și se amestecă, adăugând treptat apă, până când se obține o pastă densă și omogenă. Din această pastă se vor face cataplasme de 1,5-2 cm și cu o suprafață care să depășească puțin regiunea tratată.

  Cataplasma astfel pregatită se plasează pe zona afectată, având grijă ca aceasta să fie complet acoperită. Se leagă cataplasma sau compresa cu un bandaj, astfel încât aceasta să fie permanent, in contact cu suprafața afectată. De obicei, compresa cu argilă trebuie lăsată pe zona respectivă 2-3 ore., însă când simțiți că devine uscată și fierbinte, trebuie să fie înlocuită cu alta proaspătă.