Rolul mitocondriilor asupra sănătății umane

 Oboseala, migrenele, stresul sau depresia se pot datora lipsei de energie în celule. În prezent, stiința descoperă tot mai mult rolul valoros pe care mitocondriile îl au în sănătatea fizică și psihică. Toată activitatea fizică și psihică din corp necesită o contribuție energetică. Alimentele sunt esențiale pentru a oferi organismului nutrienții necesari pentru o sănătate optimă, la fel cum este lemnul care alimentează focul.

 Prin digestia alimentelor organismul reușește să se fragmenteze și să obțină nutrienți, dar în acest proces, nu numai energia nu este generată, ci, dimpotrivă, se consumă energie. În mitocondrii se produce adevărata transformare a nutrienților pentru a elibera energia pe care o dețin, iar aceasta se face sub forma ATP-ului, o moleculă care este cunoscută sub numele de „moneda energetică”.

 Mitocondriile funcționează ca o centrală electrică: au capacitatea de a folosi oxigenul pentru a arde într-un mod controlat alimentele pe care le primesc și, astfel, obțin energiei de care avem nevoie pentru a ne simți bine, pentru a efectua toate activitățile zilnice și pentru a satisface nevoile tuturor organele. Energia organismului nostru este produsă în mitocondrii, o organelă situată în interiorul fiecărei celule care acționează ca un adevărat motor capabil să-l fabrice astfel încât corpul și mintea să funcționeze corect și fără probleme.

 Cea mai importantă diferență între o celulă normală și o celulă tumorală este modul în care aceasta respiră, adică modul în care generează energie. Acest lucru a fost descoperit de dr. Otto Warburg în anul 1920, când a demonstrat că deteriorarea mitocondriilor este relaționată cu apariția cancerului.

 Astăzi știm că mitocondriile nu numai că comandă metabolismul și produc energie în condiții normale, ci și transmit celulei când să se reproducă și când să moară. Numeroși factori sunt capabili să inducă insuficiență mitocondrială, care includ virusuri, bacterii, toxine, radiații, mutații genetice, stres cronic și altele.

 Astfel, apar modificări metabolice, imune și bioenergetice, care determină procese neoplazice, boli cardiovasculare, sindromul metabolic, disfuncții ale sistemului imunitar și boli neurodegenerative, incluzând modificări ale sănătății mintale, oboseală, autism, depresie și stres cronic, toate cu o dependență de energie mitocondrială importantă.

 Știința arată cum anxietatea, stresul cronic, migrenele, autismul, depresia, demența sau Parkinson pot fi asociate cu efectul tulburării mitocondriale. Activitatea creierului depinde și ea de funcția mitocondrială. De fapt, ceea ce arată studiile științifice este o panoramă în care mitocondriile determină funcționarea corectă a sistemelor biologice, iar din eșecul lor derivă, în special, o gamă largă de boli neurodegenerative și mentale.

 În procesul de ardere care are loc în interiorul mitocondriilor, sunt produși radicali liberi de oxigen. Aceștia au un efect puternic dăunător asupra ADN-ului, a mitocondriei în sine și a nucleului celular. În consecință, sunt favorizate modificările genetice legate de multiple boli neurodegenative și cancer. În plus, radicalii liberi scad eficiența mitocondriei în sine și procesul de îmbătrânire apare în mod inexorabil, fiind legat de deteriorarea mecanismului de respirație celulară. A avea o cantitate bună de mitocondrii competente funcțional este o contribuție indispensabilă la sănătatea fizică și psihică, prevenirea cancerului, a procesului de îmbătrânire și a bolilor neurodegenerative.

 Este necesar să se evite agresiunile și substanțele toxicele precum alcoolul sau tutunul, care deteriorează sau distrug mitocondriile, inclusiv medicamentele utilizate frecvent, cum ar fi cele anti-inflamatorii, statinele și antibioticele. Dieta occidentală nu este un bun aliat al sănătății mitocondriale și nici sedentarismul sau consumul substanțelor toxice care ajung să genereze radicali liberi.

 Exercițiile aerobice la intervale de intensitate ridicată elimină mitocondriile deteriorate și produc altele noi, mai eficiente. Cea mai directă modalitate de creștere a densității mitocondriale este pornirea motorului, iar în acest sens, practicarea exercițiilor fizice în mod sistematic și cu o intensitate bună ne permite să scăpăm de mitocondriile deteriorate, care nu funcționează corect și să dezvoltăm noi unități mai eficiente. Astfel, exercițiile aerobice sunt benefice, dar mult mai mult atunci când se efectuează antrenamente la intervale de intensitate ridicată și în special posturi sau exerciții efectuate în post sau când nivelurile de glucoză disponibile sunt scăzute, pentru a crește consumul de grăsimi.

Sincronizarea ceasului mitocondrial

 Mitocondriile au un ceas biologic care urmează ritmurile circadiene, orele de masă, somn, ore de vârf de activitate și luciditate, și pauzele de odihnă și calm.
 Lumina este dirijorul principal care dirijează întreaga orchestră a ceasului biologic, iar melatonina, hormonul care reglează ritmul mitocondrial, este esențială pentru obținerea stabilității mentale și a competenței cognitive adecvate. Urmarea ritmurilor soarelui ajută la fabricarea unor doze bune de melatonină.

Dieta care oferă energie

 Alimentele sunt esențiale pentru furnizarea de vitamine și coenzime esențiale pentru a se asigura că mitocondriile pot genera energia necesară. Restricția calorică, postul intermitent sau prelungit și activarea căii metabolice a grăsimilor (în loc de zaharuri) au arătat un efect puternic în eliminarea mitocondriilor care sunt deja vechi sau nu sunt funcționale și în reînnoirea stocului energetic intracelular. Postul protejează împotriva daunelor oxidative prin împiedicarea producerii de radicali liberi, în timp ce dieta ketogenică constituie o adevărată reabilitare metabolică care pune în mișcare resursele genetice ancestrale pentru perioadele de lipsă de combustibil și de efort fizic intens.

       Alimente pentru sănătatea mitocondriilor

 Unele vitamine și coenzime sunt esențiale pentru generarea energiei necesare în mitocondrii. Acestea sunt cele care nu pot lipsi din dieta dumneavoastră:

Vitamina C

 Acidul ascorbic este un nutrient esențial, regulator al proceselor de oxidare. Protejează creierul de radicalii liberi, de endoteliul său vascular și este necesar pentru a produce neurotransmițători.

 Surse alimentare: cătină, portocale, grapefruit, lămâi, kiwi, morcovi, ridichi, banane, sparanghel, broccoli, varză, piper, roșii și căpșuni. S-a demonstrat insa ca organismul nu reuseste sa preia necesarul de vitamina C din alimente , de aceea este necesara adaugarea de suplimente cu vitamina C . Una dintre cele mai eficiente este Vitamina C naturala plus, care pe langa faptul ca ese obtinuta din  extracte naturale , are si adaos de extract de seminte de grapefruit , ce actioneaza ca un puternic antibiotic

Vitamina B1 (tiamina)

 Are proprietăți antidepresive și tonifiante. Este cunoscută ca vitamina bunei-dispoziții, pentru efectele sale asupra sănătății mentale și a procesului de învățare.

 Surse alimentare: mazăre verde, spanac, fasole albă, nuci, soia.

Vitamina B3 (niacina)

 Această vitamină generează în organism un efect calmant și anxiolitic.

 Surse alimentare: mazăre verde, arahide, fasole, soia.

Vitamina B5 (acidul pantotenic)

 Această vitamină acționează în mod benefic asupra insomniei, pierderii memoriei și previne depresia.

 Surse alimentare: nuci, avocado, ciuperci, linte, fasole.

Vitamina B6 (piridoxina)

 Această vitamină exercită un efect benefic mai ales la pacienții diagnosticați cu schizofrenie, retard mental și autism.

 Surse alimentare: cereale integrale, cartofi, pepene galben, banane, alge nori, drojdie de bere, ciuperci Shiitake.

Coenzima Q10 (ubiquinona)

 Este un transportor de electroni în lanțul respirator al celulei. Coenzima Q10 este benefică în bolile neurodegenerative, cum ar fi epilepsie mioclonică, migrenă, oboseală cronică, cancer, Parkinson, fibromialgie sau depresie.

 Surse alimentare: legume cu frunze verzi precum spanacul, broccoli și conopida, alunele, semințele de floarea soarelui, soia.