Despre cauzele emoționale ale bolilor
Uneori, o persoană se simte rău din punct de vedere fizic fără un motiv aparent. Uneori poate fi vorba de oboseală acumulată, dureri de cap, probleme digestive sau orice alt simptom care o împiedică să se simtă bine și în formă.
Mult mai des decât credem, simptomele fizice și bolile își au originea în emoțiile noastre. Aceasta nu înseamnă că nu sunt reale sau că acestea există doar în mintea noastră, ci înseamnă că emoțiile negative pot avea un impact atât de puternic asupra corpului, încât pot duce la îmbolnăvire.
Iată un exemplu care ne poate ajuta în multe cazuri să determinăm dacă o boală sau un simptom are o origine psihologică. Imaginează-ți, de exemplă, că ai contracturi musculare sau dureri de cap. Când acestea au o cauză fizică (de exemplu, o contractură după un efort fizic excesiv), durerea urmează cursul similar al unei boli acute tipice sau al unei răni, adică corpul reacționează și începe imediat procesul de vindecare, astfel încât starea ta se îmbunătățește zi după zi, până când problema dispare complet la scurt timp. Însă, atunci când durerea are o cauză emoțională, ea va persista orice vei face, deoarece corpul încearcă să se vindece, dar nu reușește, deoarece cauza continuă să fie prezentă, în interiorul tău și în propria ta minte. Dacă nu mergi direct la acea cauză emoțională, simptomele nu vor dispărea.
Stresul și efectele sale asupra corpului
Când ne confruntăm cu un anumit tip de tensiune, atât externă cât și internă, corpul nostru reacționează răspunzând prin stres. De exemplu, ai un nou loc de muncă unde șeful tău te tratează cu dispreț. În cazul unei asemenea situații, resimți o tensiune care se produce atât la nivel emoțional cât și fizic.
La nivel psihologic sau emoțional apare o stare de preocupare sau anxietate, iritabilitate, mânie, probleme cu somnul, tristețe, oboseală sau probleme de concentrare. La nivel fizic se poate produce o creștere a frecvenței cardiace, probleme digestive, amețeli, contracturi musculare, dureri de cap sau de spate, senzația de lipsă de aer, transpirație excesivă.
Stresul se poate datora anumitor circumstanțe exterioare. De exemplu, pot fi probleme la locul de muncă, relații de cuplu tensionate, probleme financiare, etc. Însă modul în care reacționezi în aceste circumstanțe este cea care, în ultimă instanță, determină felul în care te vei simți. Din acest motiv, ceea ce gândești și modul în care acționezi într-o situație stresantă este foarte important.
În alte cazuri, propriul mod de a fi al unei persoane este cel care o determină să fie preocupată de practic tot și să reacționeze continuu cu teamă și stres la orice situație neprevăzută sau problemă, oricât de mică ar fi aceasta. Adeseori aceste persoane au simptome cronice, precum dureri de cap, migrene, hipertensiune arterială, contracturi musculare, oboseală cronică sau inclusiv boli cardiace.
Cum poate stresul să ne îmbolnăvească?
Simptomele descrise se produc deoarece, într-o situație de stres, corpul nostru se pregătește automat pentru „ a lupta sau a fugi”. Se eliberează niște hormoni (hormonii stresului) care determină imediat o serie de schimbări fiziologice:
- Pentru a lupta sau a fugi, este necesar ca mușchii să se tensioneze, de aici rezultând contracturile și problemele musculare care sunt atât de tipice la persoanele stresate.
- Inima bate mai repede pentru a pompa mai mult sânge și oxigen în mușchi, iar respirația se accelerează.
- Corpul consideră de asemenea că trebuie să trimită majoritatea resurselor la organele care au nevoie de acestea cel mai mult în acest moment (cel definit ca „ a lupta sau a fugi”), astfel încât funcțiile mai puțin necesare să devină mai lente. Aceasta se petrece de exemplu cu procesul digestiei. Dacă simți teamă, contracțiile și secrețiile duodenului și stomacului se inhibă, în timp ce dacă simți mânie, acestea se accelerează.
- Sistemul imunitar este de asemenea inhibat din același motiv (energia lipsește din alte organe).
Acesta este un răspuns desemnat să funcționeze pe termen scurt, care ne permite să înfruntăm într-un mod eficient o amenințare imediată. Problemele apar însă când stresul devine cronic, iar acest răspuns se prelungește în exces. Când aceste schimbări fiziologice se prelungesc în exces, pot determina apariția diferitelor tulburări și boli.
De exemplu:
- Stresul determină ca densitatea sângelui să crească, iar aceasta poate crește probabilitatea formării cheagurilor de sânge.
- Deoarece în caz de stres răspunsul imunitar este redus, în același timp crește probabilitatea apariției unor infecții.
- Când apare o celulă canceroasă, un sistem imunitar sănătos o distruge. Dacă acest sistem este inhibat de stres, probabilitatea apariției cancerului este mai mare.
- Fiind afectat de stres și aparatul digestiv, pot apărea dureri abdominale, constipație, diaree, aciditate stomacală, gastrită, ulcer, etc.
- Stresul poate determina chiar pierderea unei sarcini, într-un procent de 50% din cazuri.
- Simptomele similare alergiilor de care suferă anumite persoane care lucrează mult în birouri (precum astm, dureri de cap, eczeme, sinuzită) și care au fost asociate sindromului clădirilor bolnave (persoanele care lucrează într-o clădire care are un sistem închis de ventilație a aerului) pot fi asociate de asemenea și cu un stres mărit.
- Durerile de cap sunt un simptom foarte tipic asociat stresului și sunt dureri produse de tensiunea musculară. Sunt unele persoane care au o predispoziție biologică să transforme stresul în tensiune musculară.
- Stresul poate cauza de asemenea migrene, cu toate că în acest caz, durerea apare odată ce cauza declanșatoare a stresului a dispărut.
8 comportamente eficiente pentru combaterea stresului
Stresul poate slăbi enorm sistemul imunitar și contribui la apariția diferitelor boli. Hormonii stresului, precum cortizolul, pot slăbi răspunsul imunitar. În plus, nivelele ridicate de cortizol contribuie la apariția hipertensiunii, reduc funcția mentală, contribuie la apariția problemelor de glucoză (zahăr) din sânge și slăbesc funcția glandei tiroide, printre alte efecte.
Când dorim să stimulăm sistemul imunitar și să combatem stresul, cele mai multe persoane se gândesc imediat la remedii precum plante, vitamine și o alimentație sănătoasă. Desigur că fiecare dintre acestea, atât separat, cât și împreună, sunt foarte eficiente pentru o viață sănătoasă și un sistem imunitar optim. Însă v-ați gândit că există și anumite atitudini sau comportamente care pot să dea rezultate la fel de bune? S-a demonstrat în nenumărate rânduri eficiența acestora și este recomandat să recurgeți la acestea atât pentru a preveni diverse tulburări sau boli, cât și ca mod de viață:
1. Râsul
Râsul și simțul umorului ne ajută să facem față mai bine problemelor din viața zilnică. În plus, acestea stimulează producerea limfocitelor, reduc nivelele de cortizol (hormonul stresului) și pragul de durere, crescând în același timp toleranța la stres și senzația generală de bună-dispoziție.
2. Muzica
Nu este necesar să cânți bine, este suficient doar să cânți. Există multe studii care au demonstrat impactul pozitiv al muzicii asupra sistemului imunitar. Așadar, poți să cânți și să asculți muzică zilnic pentru a te bucura de efectele plăcute pe care muzica le declanșează în întregul organism.
3. Contactul fizic
Îmbrățișările, mângâierile sau masajele reduc nivelele de cortizol, crescând în același timp nivelele de oxitocină - care ajută la reglarea tensiunii sanguine, a temperaturii corporale, favorizează vindecarea mai rapidă a rănilor și ameliorează durerile, reduc inflamația și întăresc sistemul imunitar. Iată câte motive minunate ai pentru a-ți îmbrățișa și mângâia cât mai des partenerul, copiii, persoanele dragi, chiar și animalele de casă.
4. Meditația
Meditația a fost studiată mult în ultimii ani și se cunosc deja multe informații despre efectele sale pozitive. Conform unuia dintre aceste studii, în cazul persoanelor care au meditat timp de opt săptămâni s-a înregistrat un răspuns imunitar crescut față de virusul gripei. Experții afirmă că aproximativ 15-20 de minute de meditație pe zi pot ajuta foarte mult pentru combaterea stresului și întărirea sistemului imunitar.
5. Optimismul
Un studiu realizat de Suzanne Segerstrom, de la Universitatea din Kentucky, a demonstrat cum răspunsul imunitar poate crește atunci când persoanele devin mai optimiste și cum acesta se reduce atunci când aceleași persoane devin mai puțin optimiste. Efectul produs a fost de 0.19. Modest, dar semnificativ. Pentru a înțelege semnificația acestuia, autoarea studiului a explicat că de exemplu, efectul produs în cazul în care o persoană are hipertensiune și ia un medicament pentru diminuarea acesteia, este de 0,03. Iar efectul produs asupra densității osoase când se ia calciu este de 0,08. De aceea, prin comparație, efectul optimismului este destul de puternic, astfel încât se merită să fie adoptat pentru o viață mai sănătoasă.
6. Hidratarea
A bea orice lichid și a bea apă nu este același lucru. Unele persoane nu beau aproape niciodată apă, ci consumă băuturi răcoritoare, cafea, ceai sau băuturi alcoolice, care în realitate, deshidratează organismul. Apa pură și sucurile proaspete de legume și fructe (obținute în casă și nu cele din comerț) sunt extrem de importante pentru ca organismul să funcționeze corect, inclusiv creierul. De asemenea, o hidratare corectă poate preveni apariția multor boli sau tulburări și poate menține la cote optime funcționarea sistemului imunitar.
7. Mișcarea în aer liber.
O plimbare zilnică de aproximativ 10-30 de minute ajută la stimularea sistemului imunitar, la fel ca exercițiul fizic în general. Exercițiile fizice ajută ca celulele sistemului imunitar să circule în întregul corp, stimulând astfel circulația sanguină. În plus, exercițiile fizice eliberează în corp endorfinele, așa-numitele molecule ale fericirii, care alungă în mod eficient stresul, anxietatea, tensiunile.
8. Controlul conștient
Controlul conștient al proceselor fiziologice se poate învăța, iar faptul de a avea o minte deschisă și credința că îți poți influența în mod direct – prin gândurile și emoțiile benefice - sistemul imunitar și funcțiile corpului, este un pas important spre sănătate și relaxare.
